Un cartier disperat: Slalom prin noroi şi gunoaie în zona Berzei – Buzeşti FOTOGALERIE

de:
19 sept. 2012
1 Afișari
Un cartier disperat: Slalom prin noroi şi gunoaie în zona Berzei - Buzeşti FOTOGALERIE

În noiembrie 2010, primarul general al Capitalei anunţa că prima fază a diametralei Berzei – Buzeşti – Uranus se va încheia efectiv în martie – iunie 2011, dar lucrările au fost încetinite odată cu declanșarea procesului intentat de ONG-uri în cazul Halei Matache. La începutul acestui an, panoul amplasat de constructor în zonă indica faptul că pe 4 mai 2012 vor fi finalizate lucrările în zona Berzei – Buzești. La aproape cinci luni de la expirarea acestui termen, lucrările par a fi departe de final.

După deschiderea prelungirii str. Gării de Nord spre intersecţia străzilor Mircea Vulcănescu şi Berzei, mai sunt multe lucrări de făcut în zonă. Gropile, mizeria şi munţii de pământ pe care trebuie să îi traverseze zilnic locuitorii din zona Berzei – Buzeşti le transformă fiecare zi într-un adevărat coşmar. „După cum se desfăşoară lucrările pe segmentul Dinicu Golescu – Mircea Vulcănescu al străzii Berzei, cu canal colector neracordat şi mari sincope în activitatea lucrătorilor, probabil că ne va găsi anul 2013 tot cu circulaţia rutieră blocată, ca în 2010”, a declarat, pentru B365.ro, prof. univ. dr. inginer Nicolae Drăgulănescu, unul dintre locuitorii din zonă.

Deşi au solicitat intervenţia autorităţilor pentru accelerarea lucrărilor şi prevenirea infracţiunilor, riveranii nu au primit niciun răspuns din partea instituţiilor competente. „Toate autorităţile şi companiile sesizate de cetăţenii din zonă, precum Primăria Sectorului 1, poliţiile de sector şi cea municipală, Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor Bucureşti, Direcţia de Sănătate Publică, Enel, Apa Nova sau Romtelecom, doar simulează preocuparea şi măsurile necesare, astfel încât, în realitate, în zonă continuă furturile, întreruperile de reţele şi activitatea discontinuă şi ineficientă a lucrătorilor firmelor angajate. Doar operatorul de salubritate s-a dovedit a fi receptiv la solicitările de colectare frecventă a gunoaielor menajere şi a altor deşeuri abundente în zonă. Chiar nu există soluţii pentru stabilirea unor termene, de respectat riguros, şi pentru a se lucra mai cu spor şi continuu, organizat şi disciplinat?”, se întreabă Drăgulănescu.

Singura instituţie care a emis un răspuns, destul de evaziv, în această problemă, este Primăria Capitalei. „Ca urmare a adresei domnului Nicolae Drăgulănescu, înregistrată la Primăria Mun. Bucureşti – DTDSC, suntem în continuare sesizaţi de faptul că lipsa de organizare, lentoarea cu care se lucrează şi nefinalizarea lucrărilor începute crează nemulţumirea cetăţenilor zonei. În acest sens, vă solicităm ca pe tronsoanele unde există condiţiile finalizării lucrărilor să fie luate măsurile ce se impun pentru finalizarea lucrărilor, pentru prevenirea blocaţiei circulaţiei în zonă, a disfuncţionalităţilor înregistrate la reţelele edilitare, a ridicării tuturor materialelor rezultate de execuţia lucrărilor şi a preveni depozitarea resturilor menajere care crează disconfort sau poluează mediul”, precizează Ion Dedu, directorul Direcţiei Transporturi, Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei, în adresa transmisă asocierii SC. Tehnologica – SC. EuroConstruct, în urma plângerii depuse de locuitorul din strada Crişana.

Nicolae Drăgulănescu a mai făcut sesizare şi către Serviciul Iluminat Public Stradal, Arhitectural şi Monumental, însă nu a primit un răspuns favorabil la mesajele în care solicita refacerea iluminatului public pe str. Popa Tatu, pe tronsonul str. Berthelot – str. Mircea Vulcănescu, din sectorul „modernizat” în 2010-2011. „De ce s-a distrus ceva care funcţiona? La câti kilometri de cabluri electrice s-au furat şi se mai fură în str. Berzei nici nu mai contează costurile a 500 m de cablu bifilar si patru locuri de lampă. Noi, cei care locuim în zonă, nu mai putem circula încă o iarnă în beznă totală din cauza inconstienţei celor care au distrus în 2010 reţeaua de iluminat public pe acest tronson”, spune Drăgulănescu. 

Citește și Zona Gării de Nord – modificată radical, Zona Matache – regenerată urban. FOTO

Locuitorul din zonă spune că, din cauza blocării circulaţiei rutiere şi pietonale în zonă şi a disfuncţionalităţilor frecvente înregistrate în reţelele edilitare adiacente, viaţa riveranilor a devenit un iad. „Mai rămâne să abordez Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti, Ministerul Public şi Avocatul Poporului ca să se mişte ceva şi în faţa Halei Matache. Cele două companii contractate de PMB lucrează sau, mai bine zis, se prefac că lucrează, pe acest şantier, cu mari întreruperi, având productivitate minimă şi ineficienţă maximă. Angajaţii de pe şantier susţin că firmele nu şi-au primit banii de la Municipalitate, dar fac trafic cu materialele de construcţii de pe şantier. Cine ar trebui să fie interesat de aceste aspecte dacă PMB nu reacţionează decât prin indicaţii ce nu se respectă şi nici Inspectoratul de Stat în Construcţii nu are „atribuţii” în acest domeniu?”, punctează riveranul.

Ploaia, cel mai mare duşman al riveranilor

Nicolae Drăgulănescu nu este singurul nemulţumit de modul în care se efectuează lucrările. Mulţi dintre cei care locuiesc în zonă sunt exasperaţi de gunoaie şi de problemele sociale imense (interlopi, hoţi de metale, prostituate şi proxeneţi), care nu au fost soluţionate de ani de zile. „Ar trebui să mai grăbească lucrările din zonă. Prea se tărăgăneşte totul de multă vreme. Eu merg des la fiul meu şi m-am săturat de mizeria care zace aici de trei ani. Ar trebui să se ia nişte măsuri şi pentru a opri căderea tencuielii pentru că merg cu frică de fiecare dată când trec pe lângă clădirile astea. Mizeria mare şi gropile ne îngrozesc de fiecare dată când trecem prin zonă. Când plouă, noi bătrânii ne chinuim să nu ne rupem picioarele prin gropi, noroaie şi mizeria din jur. Din cauza bălţii mari care se formează când plouă e greu să treci chiar şi cu maşina prin gropile astea. De Hala Matache îmi pare foarte rău că au distrus-o pentru că era un simbol al oraşului de când eram eu copilă. Spuneau că o mută, dar n-au făcut nimic şi acum e distrusă şi plină de mizerie. E o adevărată infecţie aici pentru că se aruncă gunoiul în clădirile părăsite din jur, inclusiv în Hala Matache”, a spus Elena Duduianu, pentru B365.ro.

„La câteva zeci de metri de Hala Matache sunt cranii de cal. E ceva de groază. Dacă mai vrei să întârzii la un şpriţ seara îţi rupi gâtul prin gropile astea. Acum e bine, dar când va ploua va fi teribil pentru că nu am autoturism 4X4”, mai spune şi Florin Niculescu, un bucureştean care trece frecvent prin zona Halei Matache.

Alţii cred că ideea Municipalităţii de a muta Hala Matache nu mai este atât de inspirată, după atâta timp. „Nu-mi place deloc faptul că au lăsat Hala Matache în paragină. Mai bine o demolau decât să o lase aşa. Am auzit că Primăria ar vrea să o mute, dar ce să mai mute de acolo? Mai mare daraua decât ocaua. Câte clădiri bune, frumoase n-au fost demolate! Să le renoveze măcar pe cele care mai pot fi scoase la lumină. Să facă ceva în legătură cu toate mizeriile şi infecţia asta că arată de parcă ar fi o ghenă de gunoi. Aici e cloacă de hoţi, parveniţi şi femei uşoare. Ştim foarte bine ce e aici”, mai spune un alt bucureştean care trece zilnic prin zona Berzei – Buzeşti.

Cookies