Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare

05 ian. 2022
17937 Afișari
Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
Care vrea să cumpere un fort la Bragadiru? A fost scos la vânzare și face parte din ansamblul de fortificații a “Cetății Bucureștiului” construit din voința Regelui Carol I

De când scriu eu aici la “Make Bucharest Great Again”, rubrica aceasta dedicată patrimoniului orașului București, am constatat că TOTUL e de vânzare în București. De la palate pe Bulevardul Dacia la cavouri monumentale în Cimitrul Bellu - cu tot cu oscioarele albastre ale boierilor- și până la forturile de pe Șoseaua de Centură a Bucureștiului. Au voie să facă asta? Da. Păi, cum așa? Uite așa: legile în România sunt atât de șvaițer întocmite încât poți să vinzi chiar și LUNA de pe cer. Am face un ban gramadă cu Luna dacă n-ar fi departe pe Cer și dacă nu ar aparține mărețului Univers. Să intrăm voioși în 2022 cu o ofertă de neratat: “Vând FORT, vând construcție subterană FORT în suprafață de 3.294 mp la Bragadiru, cu teren în suprafață de 17.199. Preț: 400.000 de euro”.

Cine mai are prin casă vreun tablou cu-n car cu boi sau niște broșe cu diamante nu poate să doarmă noaptea de grija lor. Își montează un sistem performant de protecție împotriva „pătrunderii prin efracție”, ceva împotriva hoției, jafului, distrugerii. Paza bună ferește primejdia rea. Într-un fel, așa a gândit și Regele Carol I atunci când s-a apucat să realizeze centura de fortificații a „Cetății București”, un proiect colosal și foarte costisitor ( peste 500 de milioane de euro la valoarea banilor de azi) menit să ne apere de dușmani. Ce era de preț? Ce avea de apărat Regele Carol I ? Bucureștiul, Giuvaierul Miticilor, Capitala.

fort, bragadiru
„Fortul” de la Bragadiru este de fapt o baterie, imagine din anunțul de vânzare.

Regele Carol I era pasionat de fortificații și studiase procesul de fabricație a gurilor de foc la vestita fabrică Krupp

Se întâmpla la sfârșitul secolului al XIX-lea. Tocmai ce scăpaserăm de asuprirea turcilor, turci care, apropos, nu ne-ar fi lăsat în veci să fortificăm Bucureștiul. Înconjurați cum eram de mari imperii hrăpărețe, de ruși, de turci și de austro-ungari, Regele Carol pune toate cărțile pe defensivă. Când a venit în România, Prințul Carol Eitel Friedich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen era absolvent al Școlii de Cadeți din Munster și al Școlii de Artilerie și Geniu din Berlin. A participat ca voluntar în armata Prusiei, în al doilea război al Schleswigului, război purtat de Prusia și de Austria împotriva Danemarcei. A studiat procesul de fabricație a gurilor de foc la vestita fabrică Krupp din Essen și a participat la asaltul citadelelor Fredericia și Duppel. Deci, știa cum se apără și cum se cucerește un oraș fortificat. Era pasionat. Era militar prusac. Și mai avea și un nume impresionant, de poveste: Carol Eitel Friedich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen.

reteaua, de, fortificatii, a bucurestiului
Inelul de fortificații care inconjoara Cetatea Bucuresti a costat peste 500 de milioane de euro.
fort, chitila, schita
Schița fortului Chitila la 1902, imagine credit Alexandru Bucur.

Am fost un oraș de comercianți iar comercianții nu se apară, ei negociază și apoi văd cum se descurcă”

Dorothee Hasnaș, arhitect și curator: “Regele Carol I a înțeles că noi suntem în mijlocul Bărăganului. Bucureștiul s-a dezvoltat ca oraș la întretăierea drumurilor caravanelor, a rutelor comerciale. Ori, un oraș care se bazează pe comerț rareori este o fortăreață și asta este particularitatea fortificațiilor Bucureștiului. Relieful și clima influențează tradițiile și credințele locale și urbanismul, desigur. Turcii nu i-au lăsat niciodată pe bucureșteni să facă fortificații pe dealuri. Am fost un oraș de comercianți, iar comercianții nu se apară, ei negociază și apoi văd cum se descurcă”.

fortul, jilava, in viitor
O echipă de arhitecți, istorici si jurnalisti a elaborat un plan de salvare a forturilor realizate de Regele Carol I. In imagine cum ar putea să fie Fortul 13 Jilava in viitor. Foto credit arhitect Iulia Cucu, VRPA.
In imagine Costin Zamfir, manager cultural. Foto credit Dorothee Hasnas.

Fortul” scos la vânzare este, de fapt, o baterie care nu există în cartea funciară

Cum a ajuns să fie scos la vânzare un “fort” din impresionanta salbă de construcții militare defensive a Bucureștiului?. “Vând teren în suprafață de 17.199 mp construcție subterană FORT în suprafață de 3.294 mp la Bragadiru. Preț 400.000 de euro, la licitație în 25.11. 2021”, spune anunțul. “Fortul” de vânzare este de fapt o baterie neidentificată în Cartea Funciară, cu patru proprietari, două societăți comerciale și două persoane fizice. Este una dintre cele mai bine conservate baterii care înconjoară Bucureștiul, fără prea multe deșeuri și gunoaie, aparent abandonată. Suprafața inițială a terenului era de 8.7336 ha, conform Decretului regal nr 236/03.09 din anul 1886.

fort, jilava, in viitor
O echipă de arhitecți, istorici si jurnalisti a elaborat un plan de salvare a forturilor realizate de Regele Carol I. In imagine cum ar putea să fie Fortul 13 Jilava in viitor. Foto credit arhitect Iulia Cucu, VRPA.

„Forturile au ajuns la primăriile locale sau au fost vândute direct către privați”

Dorothee Hasnaș, arhitect : “După anul 1989 Armata și-a făcut ordine în registre și a început să decomisioneze proprietățile de care nu mai avea nevoie. Forturile au ajuns la primăriile locale sau au fost vândute direct către privați. Primăriile locale fac de multe ori puneri în posesie, le spun retrocedări, dar este greșit folosit termenul. Retrocedezi ceva ce a fost naționalizat, ori fortificațiile nu au fost naționalizate niciodată”.

fort, gunoaie
In prezent forturile si bateriile sunt depozite de gunoaie. „Norocul fortificațiilor a fost că deși au încercat să le dărâme și să fure cărămizi au renunțat pentru că sunt atât de bine construite, încât efortul este mult prea mare”.

Imobilele Armatei nu sunt trecute în cartea funciară pentru că sunt secrete de stat, așa că cine intră în posesia lor poate să facă ce vrea cu ele”

Dorothee Hasnaș, arhitect: “Centura de fortificații a Bucureștiului este o realizare fantastică a Regelui Carol I și ar trebui tratată ca un ansamblu. Proprietatea scoasă la vânzare la Bragadiru este o baterie, nu un fort. Se întâmplă ceva important din punct de vedere tehnic și juridic: bateria aceasta nu apare în cărțile funciare. În anunțul de vânzare, ei vând fortificații deoarece se pare că pe piața funciară totul poartă denumirea de fort, deși bateriile sunt mai mici, iar fortul este un complex în sine. Ideea este că, atât timp cât forturile nu sunt clasate ca ansamblu, tu poți să desființezi construcția pentru că nu este nici în zonă protejată, nici în nimic. Norocul fortificațiilor a fost că, deși au încercat să le dărâme și să fure cărămizi, au renunțat pentru că sunt atât de bine construite, încât efortul este mult prea mare. Ca să furi trei saci de cărămizi muncești trei zile. Sunt foarte frumoase ca proporții, sunt incredibile și foarte funcționale pentru ceea ce au fost gândite. Au trepte, au niște bolți de beton, treptele sunt niște drugi din bazalt pe care, tot așa, nu au putut să-i fure, norocul lor. Cine o să cumpere la Bragadiru, cumpără o fortificație istorică, nu un teren”.

fort, in viitor
O echipă de arhitecți, istorici si jurnalisti a elaborat un plan de salvare a forturilor realizate de Regele Carol I. In imagine cum ar putea să arate un fort in viitor. Foto credit arhitect Iulia Cucu, VRPA.
Când Armata decomisionează o proprietate, ar trebui ca noul proprietar să o treacă în cartea funciară”

Dorothee Hasnaș: “După lege, patrimoniul imobiliar al Armatei nu este trecut în cărțile funciare, cadastrale, pentru că este secret de stat. Și atunci când Armata decomisionează o proprietate, trebuie făcut neapărat pasul în care noul proprietar, chit că este un civil, chit că este Primăria, trebuie să treacă acele imobile în cărțile funciare. La unele dintre forturi aceasta nu s-a întâmplat. Acum există 31 de forturi în stare bună, o parte sunt ale Armatei și o parte au fost decomisionate. Când un fort nu există în cadastru, tu poți să faci ce vrei cu el, fortul poate să dispară”.

In imagine Ciprian Plăiasu, istoric si jurnalist, si Costin Zamfir, manager cultural si Ciprian in santul inundat de gunoaie al Fortului Chitila in prezent. Foto credit Dorothee Hasnas.

O echipă de arhitecți a elaborat un plan de salvare a forturilor realizate de Regele Carol I

În cadrul unui studiu realizat pentru Consiliul Județean Ilfov, o echipă de arhitecți, istorici și jurnaliști a elaborat o strategie de dezvoltare pentru aceste obiective istorice și arhitecturale unice în România. Lucrări militare de artă. Echipa este formată din Ciprian Plăiașu, istoric și jurnalist, Costin Zamfir, manager cultural, Dorothee Hasnaș, arhitect și curator, și Iulia Cucu, arhitectul care se ocupă de partea grafică a proiectului. Cu toții au planuri mari de viitor pentru moștenirea Regelui Carol I.

fort, bucuresti
In imagine Fortul Chitila in prezent. Foto credit arhitect Iulia Cucu.
fortul, chitila, in viitor
Si cum ar trebui să fie undeva in viitor. Foto credit arhitect Iulia Cucu, VRPA.

Dorothee Hasnaș: “Vrem să punem în circuitul urban ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului. Construite la sfârșitul secolului al XIX-lea ele reprezintă o uriașă resursă neexploatată a regiunii București-Ilfov. Am putea să avem în aceste clădiri și în jurul lor spații culturale, comunitare și de creație artistică. Spații verzi și terenuri de sport, turism tematic și cultural, zone de agrement. Din punct de vedere al patrimoniului cultural și istoric, obiectivul nostru este clasificarea, igienizarea, punerea în siguranță și reabilitarea acestor monumente tipice stucturilor defensive europene”.

Fortificațiile au fost proiectate de generalul Brialmont, cel care-a realizat și centura de apărare a Anvers-ului și a Liege-ului

Ca să realizeze acest proiect excepțional de o mare importanță strategică națională, Regele Carol I l-a chemat în țară pe generalul belgian Henri Alexis Brialmont, renumit pentru realizarea fortificațiilor de la Anvers și Liege.

Un București fortificat ar crește importanța militară a României, astfel, încât ea va fi în stare sau de a refuza participarea într-un rasboiu care nu i-ar conveni, sau de a cere avantagii, la care nu ar putea altfel pretinde”, spunea generalul Brialmont.

Cimentul, materialul principal din componenta betonului, dar și a materialului care lega cărămizile, a fost importat din Franța și din Germania

Rețeaua de fortificații “Cetatea București” avea un perimetru de 72 de km și era compusă din 18 forturi dispuse la intervale de 4 km și 18 baterii – redute intermediare. Pentru aprovizionarea lor s-a construit o șosea, șoseaua de astăzi de centură a Bucureștiului, și o cale ferată care există și în prezent. S-au folosit 253 de milioane de cărămizi. Cimentul, materialul principal din componenta betonului, dar și a materialului care lega cărămizile, a fost importat din Franța și din Germania. Calea ferată a fost construită între anii 1885-1890 și măsura 74 de km, plus 10 km linii de garaj. Se află și astăzi la 100 de metri de fortificații. Șoseaua de centură dubla linia ferată.

În primul război mondial Bucureștiul a fost ocupat fără luptă

Rețeaua de fortificații a Bucureștiului nu a funcționat niciodată, din motiv că încă de dinainte de primul război mondial era depășită din punct de vedere tehnic, industria de armament evoluase, inamicii aveau tunuri mai performante, deci era inutil să te aperi de ceva mai puternic. În ziua de 17 august 1916, România întră în război de partea Antantei. Cu o lună înainte, ministrul de război, Ion I. C. Brătianu, hotărâse părăsirea și dezarmarea fortificațiilor din jurul „Cetății Bucureștiului.” Mai jos vedeți o imagine unică, un cadru document istoric: nemții în fața unui fort părăsit. 24 decembrie, 1916.

imagine, document, istoric, nemtii, fort,
Bucureștiul a căzut în mâna inamicului în ziua de 6 decembrie 1916 fără luptă, imagine document istoric, credit Dorothee Hasnas. Imaginea este datată: 24 decembrie 1916, Ajunul Crăciunului.
Generalul August von Mackensen: “Acum această faimoasă cetate București nu este decât un oraș deschis”

Generalul August von Mackensen și Feldmareșalul Paul von Hindenburg au fost uimiți când au găsit forturile și bateriile goale. Bucureștiul a căzut în mâna inamicului în ziua de 6 decembrie 1916, fără luptă. “Noi știam că Bucureștii sunt o cetate puternică și adusesem, pentru a o reduce, material de artilerie de cel mai mare calibru. Acum, această faimoasa cetate nu este decât un oraș deschis. Nici o piesă de artilerie nu mai încorona puternicele sale întărituri și cupolele sale blindate se transformaseră în cupole din lemn. Spionajul nostru din timp de pace, așa de lăudat de inamicii noștri, nici nu parvenise să constate că Bucureștii au fost dezarmați, înainte de intrarea în război”.

cetatea, namur, fortificatii, belgia
În Belgia, vechile fortificații proiectate tot de generalul Brialmont au fost salvate și introduse în circuitul turistic. In imagine fortificatiile de la citadela Namor, foto credit Vincent Ferooz.
În Belgia vechile fortificații proiectate tot de generalul Brialmont au fost salvate și introduse în circuitul turistic

Centura defensivă strategică a Belgiei, cu o lungime de 95 de km, a fost construită între 1859 și 1864 tot de generalul Brialmont, inițial ca linie de apărare împotriva francezilor. In prezent două dintre forturi au fost transformate în muzee, patru sunt rezervații naturale, unul a fost transformat în complex de recreere și agrement, altul se află în proprietatea Universității din Anvers, trei sunt încă domenii militare, unul este complex de recreere și spa, unul este deținut de un club de tir și radioamatori.

fortificatii, belgia
Centura defensivă strategică a Belgiei, cu o lungime de 95 de km a fost construită între 1859 și 1864 tot de generalul Brialmont, inițial ca linie de apărare împotriva francezilor. In imagine Cetatea Namur, foto credit Simon Schmitt.
Forturile din jurul Bucureștiului sunt vânate pentru terenurile lor înconjurătoare, cel mai mare fort are 48 de ha”

Dorothee Hasnaș: “Fortificațiile ar trebui să fie clasate ca ansamblu, cum s-a întâmplat în alte orașe europene. Cei din Anvers și Liege, de pildă, și-au convertit centura de forturi în hoteluri, în muzee. Noi propunem niște poli de dezvoltare pentru că nu trebuie să fie transformat totul într-un muzeu militar. Bineînțeles că forturile sunt vânate pentru terenurile lor înconjurătoare. Terenurile sunt mari, la bateria cea mai mică terenul are 7 hectare jumătate, iar la fortul cel mai mare sunt 48 de hectare”.

Fortoficatiile Cetatii Namur din Belgia, foto credit Vincent Ferooz, Pixel Comando.
Sunt tot felul de concerne și firme în zonă care, dacă ar realiza valoarea acestor construcții, nu le-ar mai trata ca pe niște ghene de gunoi”

Dorothee Hasnaș: “În prezent, fortificațiile sunt spații de depozitare, se stochează doar gunoaie acolo. Ca să le protejezi ar trebui clasate ca ansamblu. Noi am făcut o strategie de dezvoltare care să implice actorii locali sau investitorii. Sunt tot felul de concerne și firme în zonă, care dacă ar realiza valoarea acestor lucruri, nu le-ar mai trata că pe niște ghene de gunoi”.

Într-un București sufocat de lipsa spațiilor culturale și comunitare, centura de fortificații oferă un uriaș fond construit care așteaptă să fie adus în circuitul urban”

Concluzia raportului realizat de echipa de arhitecți spune astfel: “Ansamblul de fortificații construit de Regele Carol I se regăsește în secolul al XXI-lea într-o stare remarcabil de bună pentru felul în care a fost întreținut în cei aproximativ 130 de ani de existență. Cu excepția celor câteva situații în care fortificațiile au fost distruse încă din perioada interbelică, acestea sunt structural solide și necesită intervenții minimale, mai degrabă de igienizare, punere în siguranță și cosmetizare, pentru a putea fi utilizate. Într-un București sufocat de lipsa spațiilor culturale și comunitare, în care vechile repere ale orașului sunt în mare parte sub semnul pericolului de cutremur, Cetatea București oferă un uriaș fond construit care așteaptă să fie adus în circuitul urban”.

Și pentru că am intrat într-un nou an, iar speranța moare ultima, poate că într-o zi se va întâmpla ceva bun cu forturile din jurul “Cetății București”, care numai cetate nu mai este. Chiar? Dacă mâine ar veni dușmanul peste noi cum ne-am apăra? Cu ce? Cu făcălețul, desigur, și cu tigaia luată de la reduceri din mall.

„Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

 

Cookies