Hai, repede, repede, că se termină și trebuie să ne facem un bilanţ. Ce am învăţat, ce n-am învăţat, ce o să ne amintim, ce păstrăm, ce aruncăm. Ca ieri începea şi eram cu toţi pe stres și aprovizionare, stăteam la coadă la hârtie igienică, pesmet și făină. Chiar, ați folosit toate proviziile sau rămâneți cu conservele de fasole în debara?
Tot ca ieri ne făceam toți planuri ambițioase de apucat de sport, citit, renovat, zugrăvit, reinventat și alte cele, cumva fiind convinși că hai, trece vara asta și gata.
Am făcut petreceri pe zoom în primele săptămâni, pe urmă ne-am plictisit și ne am prins că nu e ce ne trebuie, am încercat teatru pe live streaming și n-a mers, n-au mers nici concertele online. Cred că, de fapt, am avut primul șoc mare când am văzut că nu se termină în toamnă și că rămânem acolo, în spatele zidurilor, caselor, măștilor, fricii. Și a mai trecut o toamnă, și a mai trecut o iarnă, și am ieșit și de acolo la lumină. Mai apatici, mai plictisiți, mai resemnați cumva, mai absenți unii din viețile celorlalți, cu mai puține să ne spunem, căci ce să ne spunem dacă nu ni se mai întâmplă nimic?
Am început să avem voie să ieșim din casă, măcar cât e mai cald și ne-am promis că începem să ne întâlnim cu unii și cu alții, dar cel mai des n-am făcut-o, pentru că ne-am obișnuit așa. Ne-am plâns că vrem la restaurant, că nu mai suportăm mâncarea în ambalaje de plastic și carton și că vrem și noi să stăm la masă, dar nu ne-am dus mai des, am rămas să plastic și carton și celofan.
Iar acum, acum când chiar se termină, ce facem? La ce ne întoarcem. Ne întoarcem? Sigur, nu mai suntem cei care eram înainte de pandemie. Mulți s-au îmbolnăvit, mulți au murit, mulți au pierdut pe cineva, mulți au rămas cu sechele, mulți au rămas cu frica, s-au rupt prietenii din cauza părerilor despre vaccin, s-au rupt relații din cauza izolării, ne-am prins că se poate lucra și de acasă, dar nu e neapărat bine, pentru că e bizar să ai și sufrageria, și meeting room-ul, și camera de joacă a copilului în același loc. Deci, ce facem de acum înainte, cine suntem și la ce vrem să ne întoarcem?
Sigur că n-o să găsesc eu răspunsul acum, mai ales că eu sunt adepta lui „lasă că vedem noi ce se va întâmpla”, dar cu siguranță ne vor rămâne niște lucruri după pandemia asta. Ce păstrăm și ce lăsăm să plece, ce am învățat de aici.
Așadar,
Nota B365.ro Alte superliste de-ale Mariei, mai jos: