Cele mai frumoase locuinţe din Bucureşti, premiate la Bienala Naţională de Arhitectură. GALERIE FOTO

La categoria Arhitectura Locuinţei au câştigat următoarele proiecte:

– Locuinţa eco-urbană Alexandrina, realizată de Bogdan Babici, Eliodor Streza (TECON)

– Urban Spaces/Dogarilor, Andrei Şerbănescu, Adrian Untaru, Claudiu Forgaci, Valentina Ţigâră, Bogdan Brădăţeanu, Simina Ignat (ADN BA).

Locuinţa eco-urbană Alexandrina a fost descrisă astfel pe site-ul Bienalei, uar-bna.ro:

Alegerea terenului pentru viitoarea casă a fost determinată de vecinătatea imediată a parcului Herăstrău, fapt care a adus la alegerea unui teren relativ mic cu vecinătăți destul de ostile. Rezultanta directă a fost o desfășurare pe verticală a spațiilor (garaje la parter, zona de zi la etajul 1, zona de noapte la etajul 2 și zona de relaxare cu terasă și spa la etajul 3 (în compensarea curții mici și umbroase de la nivelul terenului).

Deși situată într-un sit puternic construit ca POT și CUT, cu o suprafață mică a terenului comparativ cu nevoile beneficiarului, volumetria, prin retrageri și terasări, reușește să creeze zone înverzite și luminate natural direct pe toată înălțimea clădirii. La acest lucru contribuie și secțiunea casei realizată cu planuri la jumătate de nivel care crează un spațiu interior unitar, spectaculos, dinamic, fluent, comunicativ, ușor de intuit și parcurs de la un etaj la altul.
În contextul străzii, fațada cortină de la stradă se orientează spre lumina de sud-est în timp ce aliniamentul străzii este susținut de ansamblul balcoane metalice îmbrăcate în vegetație.

De asemenea este menținută înălțimea cornișei străzii prin retragerea etajului 3.

Decroșul volumetric realizat în fațada sud are un rol multiplu: evită amplasarea vitrajelor direct către clădirea vecină; asigură iluminarea naturală est a camerelor situate în spatele lotului; asigură lumina vest spre zona de zi de la etajul 1 și 2; crează o zonă de terasă adiacentă livingului (peste parter).

Scara și liftul amplasate central au închideri și balustrade din sticlă și devin astfel un turn de ventilare naturală prin ventilarea în partea de sus la ieșirea pe terasă și asigură pătrunderea luminii naturale directe pe toată înălțimea casei.
Realizarea proiectului s-a axat pe două direcții distincte dar care au fost urmărite în paralel datorită interconectărilor rezultate: elementele de arhitectură pasivă (reduc costurile investiției și utilizarii) și proiectarea sistemelor active.

Elementele de arhitectură pasivă sunt direct legate de amplasarea terenului, de un plan conceput în funcție de punctele cardinale (însorire), de vecinătăți, de direcțiile cu priveliște. Astfel s-au utilizat : umbrirea zonelor puternic însorite (in special cu vegetatie); tâmplărie de aluminiu si sticlă cu înalt grad de protecție termică și solară; termoizolarea exterioară -15 cm vată bazaltică; ventilația și lumina naturală.

Ca sisteme active s-a folosit: pompa de căldură (dublată de centrala termică cu combustibil gazos); încălzirea radiantă în pardoseală; încălzirea și răcirea radianta prin pereți și tavane; ventilația cu aport de aer proaspăt și schimbător de căldură; panouri solare; dezumificarea zonei de spa; generator electric (în special pentru pomapa de căldură, dar și pentru iluminat); iluminat eonomic cu LED; controlul centralizat al întregului sistem prin B.M.S. (building management system).

Complexul de locuinţe de pe strada Dogarilor a fost descris astfel pe site-ul Bienalei, uar-bna.ro:

Una dintre cele mai importante și problematice aspecte ale orașului București astăzi este densificarea rapidă a zonei centrale. Desi credem că densitatea poate, și de multe ori trebuie să fie văzută ca o formă de sustenabilitate, admitem, de asemenea, că relația de multe ori fragilă dintre locuirea într-un cartier vechi și creșterea densității ar putea uneori modifica considerabil locul, reducându-i din calitățile actuale. Proiectul nostru caută un răspuns pertinent la această problemă. Acesta încearcă să medieze între diferite mărimi și densități, într-un cartier destul de central caracterizat de străzi mici, parcele lungi, înguste și un puzzle de clădiri vechi și noi de toate tipurile și scările. Clădirea caută să păstreze, la propria ei scară, porozitatea și „profunzimea” parcelelor înguste, în timp ce încearcă să redea o parte din aspectul de „colaj” al împrejurimilor.

În același timp, proiectul propune un tip de locuire pe care o consideră adecvată pentru centrul orașului contemporan: un loc în care spațiile relativ mici și densitatea sunt completate de diversitate și spații comune mai largi. Cele mai multe dintre apartamente sunt diferite unul de celălalt, nu numai ca dimensiuni, dar mai ales ca tipologie: ele variază de la studiouri, la apartamente cu patru camere – fiecare dintre ele pe unul, două sau chiar trei etaje, având curți private, balcoane sau terase de diferite dimensiuni. Toate acestea sunt completate de o serie de spații interioare și exterioare comune (terase, cafeteria, holuri mari, etc.), în timp ce parterul oferă mai multe spații comerciale și ateliere de închiriat, spre stradă și spre curtea interioară. Apartamentele sunt gândite în așa fel, încât să permită o mare flexibilitate, făcând posibilă conectarea (orizontală sau verticală) a două sau mai multe unități mici într-una mai mare, ceea ce a condus, în cele din urmă, la o clădire formată din 77 de unități rezidențiale, oferind 50 de tipuri de apartamente. 

Premiile celei de-a XI-a ediţii a Bienalei Naţionale de Arhitectură (BNA 2014) au fost decernate, joi, de Uniunea Arhitecţilor din România (UAR), în cadrul unei Gale desfăşurate la Teatrul Naţional Bucureşti.

Potrivit Agerpres, in urma jurizării, au fost acordate şapte premii, medalia preşedintelui UAR şi medalia Opera Omnia.

Medalia preşedintelui UAR a fost acordată lucrării Hotel Privo, realizată de arhitecţii Oliver Nemeş, Adrian Roşca şi Laura Nemeş, în timp ce arhitecţii Sever Niţu şi Emil Barbu Popescu au fost onoraţi cu medalia Opera Omnia.

De asemenea, premiul preşedintelui de onoare al BNA 2014 a fost acordat lucrării Casa OM, realizat de arhitecţii Ondin Opriţa şi Mihai Roşca.

Printre cei care au înmânat premiile, s-au numărat şi preşedintele Institutului Cultural Român, Lilian Zamfiroiu şi directorul Teatrului Naţional Bucureşti, Ion Caramitru.

La cea de-a XI-a ediţie a Bienalei Naţionale de Arhitectură (BNA 2014), cu tema „Dilemele şi provocările spaţiului arhitectural (România, 2013-2014)”, au fost prezentate 161 de lucrări: clădiri de locuinţe (individuale şi colective), dotări socio-culturale şi de producţie, proiecte de amenajare a spaţiului urban, restaurări de monumente istorice, arhitectură de interior şi, nu în ultimul rând, o secţiune bogată de publicaţii.

Expoziţia-concurs, deschisă miercuri, la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, a fost structurată pe şapte secţiuni şi cuprinde lucrările executate ori publicaţiile editate în ultimii doi ani de arhitecţi cu drept de semnătură, urbanişti, arhitecţi de interior, conductori arhitecţi, designeri, scenografi, restauratori, istorici şi critici de artă şi arhitectură.

Gala de închidere şi prezentarea catalogului BNA 2014 vor avea loc pe 30 octombrie la Universitatea de Arhitectură, urmând ca, pe 4 noiembrie, expoziţia să fie inaugurată la Sibiu.

BNA 2014 va fi prezentată în perioada noiembrie 2014 – 20 decembrie 2015, naţional (prin structurile teritoriale ale UAR) şi internaţional (prin Institutul Cultural Român, panouri şi film).

Organizată de Uniunea Arhitecţilor din România în colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti, BNA 2014 este cofinanţată de Ministerul Culturii, partener oficial al BNA 2014 fiind Primăria Sectorului 1, care contribuie la editarea Catalogului expoziţiei.