Jumătate din blocul Scala din București, de pe Bulevardul Magheru, a fost cumpărată de un nou proprietar. Identitatea noului proprietar a fost descoperită dup încheierea procedurii. Este vorba de Daniela Schoppmeyer, acționară majoritară și director general al companiei Faberrom.
În urmă cu două săptămâni, s-a anunțat faptul că jumătate blocul Scala din București, de pe Bulevardul Magheru, a fost cumpărată de un nou proprietar. Totuși, la momentul respectiv nu s-a aflat și identitatea noului proprietar.
În urma încheierii procedurii de achizție, numele celei care a achițiziționat acea parte din bloc a fost dezvăluit. Este vorba de Daniela Schoppmeyer, acționară majoritară și director general al companiei Faberrom. Această firmă a cumpărat o mare parte din spațiile comerciale ale fostei fabrici de confecții Apaca, din Sectorul 6 al Capitalei, scrie Profit.
În cadrul achiziției, au fost incluse 27 de apartamente și studio-uri, plus spațiul comercial de la parterul blocului Scala de pe Bulevardul Magheru din București.
Această clădire urmăează să fie consolidată seismic cu fonduri nerambrusabile. Această construcție este înscrisă în planul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS).
Inițial, clădirea se numea Algiu după proprietarul ei. Lucrările pentru construcție au început în anul 1937. Atunci, pe colțul bulevardului Brătianu (azi Bălcescu) cu strada C. A. Rosetti (până recent Clemenței) apărut un un panou care anunța că va fi ridicat un nou bloc – turn. Acesta urma să fie construit pe terenul unde era o casă cu un singur nivel realizată în stil neoclasic francez, dar și pe terenul vecin.
Șantierul a durat un an de zile, iar apoi blocul a fost inaugurat. Acesta făcea parte din „febra”art-deco care se instalase în acea perioadă zona Universitate-Romană. Pentru extinderea acestui trend mai multe case realizate de la finalul secolului al XIX-lea din zonă au fost demolate sau restilizate.
Apartamentele din bloc s-au vândut rapid, pentru realizarea lor fiind folosite doar materiale premium și finisaje de calitate. La parter era cel mai mare spaţiu comercial. Acesta a fost închiriat de Sindicatul Artelor Frumoase.
Iniţial, nu se prezentau niciun fel de probleme. Dar la acea vreme, nu erau standarde sau expertiză seismică. Iar acest lucur avea să se vadă în anii urmăritpri.
Astfel că pe 10 noiembrie 1940, a avut loc un cutremur de de 7,4 grade pe scara Richter în România. În urma acestui fenomen, structura blocului este slănită și distrusă în unele locuri. Iar lucrările de consolidare nu au făcut o diferență foarte mare. Acestea au fost efectuate în grabă, pe plan superficial, nefiind fonduri pentru consolidare. Iar la un an de la lucrări, deja au început să apară crăpături mari pe fațadă, semn al agravării stricăciunilor de la structura de rezistență.
Blocul a fost victimă și cutremurului din 4 martie 1977. Acesta fost de 7,4 grade pe scara Richter. La acel moment, clădirea nu a rezistat, iar zeci de persoane și-au pierdut viața. Echipele competente și oamenii au început căutările pentru supraviețuitori pe sub ruinele construcțiie. Însă, Nicolae Ceaușescu a ordonat ca acțiunile de căutare să ia sfârșit după numai două ore și jumătate.
După cutremur, a fost construit blocul Scala II. Clădirea era diferită față de cea veche, într-un alt stil.
Întreaga poveste a Blocului Scala poate fi citită aici: