Cine a trecut și cine-o să mai treacă pe sub Arcul de Triumf din București? Învingători, învinși și cel mai statornic martor al istoriei noastre

30 nov. 2021
2826 Afișari
Cine a trecut și cine-o să mai treacă pe sub Arcul de Triumf din București? Învingători, învinși și cel mai statornic martor al istoriei noastre
Cine a trecut și cine-o să mai treacă pe sub Arcul de Triumf din București? Învingători, învinși și cel mai statornic martor al istoriei noastre

Arcul de Triumf al românilor are ceva din povestea Meșterului Manole. A fost ridicat de mai multe ori și tot de atâtea ori a ajuns o ruină. A fost făcut, refăcut, schimbat, criticat, vandalizat de regimul comunist, apoi restaurat și consolidat după anul 1989 cu o mare caruță de bani. Simbolul României Mari, Arcul de Triumf din București rămâne un martor al istoriei noastre recente. Pe sub el au trecut Regii, vii sau morți, victorioșii sau trupele de ocupație.Acum, pentru 1 decembrie, tot ceea ce nu știați despre Arcul de Triumf, într-un nou episod din “Make Bucharest Great Again”, un proiect dedicat patrimoniului orașului.

Arc de Triumf și-au făcut toți împărații, de la cei din Roma antică și până la Napoleon. Toți învingătorii au avut vanitatea și ambiția unui arc pe sub care să-și plimbe coloanele glorioase. Pe sub Arcul din Paris au trecut armatele victorioase ale lui Napoleon și pe sub același arc au defilat sfidătoare trupele lui Hitler când au ocupat orașul. Arc de flori își fac până și simplii însurăței, ca să marcheze cumva momentul lor de glorie personală.

ofiter, german, arcul, de triumf
Ofițer german la Arcul de Triumf, 1941. Foto Credit Willy Pragher, via Flickr.

Pe sub Arcul de Triumf din București a trecut armata română victorioasă, dar și cea care ne-a ocupat

La București, pe sub acest simbol al orașului a trecut armata română care a plecat să lupte dincolo de Prut, dar și Armata Roșie de ocupație, după 23 august 1944. Pe sub Arcul de Triumf au trecut soldații români la încheierea celui de-al doilea Război Mondial, dar și armata lui Ceaușescu sau trupul neînsuflețit al Reginei Maria și al Regelui Mihai I. 

cortegiu, funerar, regele, mihai, arc, de triumf
Cortegiul funerar al Regelui Mihai I a trecut pe sub Arcul de Triumf. Foto credit Timi Silicaru.

Arcul ridicat în anul 1922, pe repede înainte, a devenit “Rușinea Micului Paris”

Am avut un Arc de Triumf, dar provizoriu, încă din anul 1878, unul cu structură din lemn care celebra victoria României în Războiul de Independență. Am avut arc și la Jubileul celor 40 de ani de domnie a Regelui Carol I, din anul 1906, și la revenirea familiei regale din exilul de la Iași, în anul 1918.

regele, ferdinand, regina, maria, primul arc de triumf
1918, familia Regala intoarsă din exilul la Iasi trece pe sub Arcul improvizat pe Calea Victoriei, foto credit Muzeul Național Cotroceni.

Arcul cu forma pe care o știm astăzi, a fost proiectat de arhitectul Petre Antonescu și construit între anii 1921-1922. Ridicat repede, repede, scheletul monumentului a fost turnat din beton armat, doar că basoreliefurile au fost realizate din ipsos. Așa se face că într-o singură iarnă, Arcul a devenit o ruină, “Rușinea Micului Paris”. Abia în anul 1932, în timpul domniei Regelui Carol al II-lea, vechile basoreliefuri au fost înlocuite cu unele trainice din piatră și marmură.

arc, de, triumf, 1922
Arcul a fost proiectat de arhitectul Petre Antonescu și construit între anii 1921-1922. Foto credit Willy Pragher.

Comuniștii au distrus toate amintirile Regalității de pe Arcul de Triumf”

Academician Georgeta Filitti, istoric: “Poate că la fiecare popor există povestea asta, dar la noi se întâmplă ceva mai mult: toată lumea își dă cu părerea. Arcul de Triumf a fost ridicat după Unire, tocmai ca să marcheze acel moment. A fost o construcție mai puțin solidă și pe urmă s-a făcut un concurs pe care l-a câștigat Petre Antonescu, un foarte bun arhitect, să nu uităm că pentru bucureșteni, Antonescu este autorul clădirii Primăriei Bucureștiului și altele și altele. Arcul a fost inaugurat în anul 1936, lumea a fost bucuroasă și pe urmă românii au început să facă ce? Ce știu cel mai bine: să critice. Păi nu, trebuia așezat puțin mai așa. Păi, personajul cutare să se uite la stânga, nu la dreapta. Antonescu s-a apărat, Arcul a fost refăcut și reinagurat în anul 1936. Pe urmă au venit comuniștii și au distrus toate însemnele regalității”.

arc, de, triumf, interbelic
„Arcul a fost refăcut și reinagurat în anul 1936. Pe urmă au venit comuniștii și au distrus toate însemnele regalității”.
Pe Arcul de Triumf nu figura niciun reprezentant al clasei muncitoare, nici supradimensionata Ecaterina Teodoroiu”

Academician Georgeta Filitti, istoric: “Arcul acesta a fost făcut pentru celebrarea Unirii dar și pentru celebrarea Suveranilor în timpul cărora s-a întâmplat Unirea: Regele Ferdinand cel Loial și Regina Maria. Pe pereții acestui Arc de Triumf erau fie spuse ale lor, fie chipuri ale lor, înșirate în locurile unde se dăduseră bătălii. Nu figura niciun reprezentant al clasei muncitoare, nu figura nici această supradimensionată și supramediatizată Ecaterina Teodoroiu. A fost o vitează, dar comuniștii au găsit-o cum au vrut ei. Să ținem seama că totuși, în război, Ecaterina Teodoroiu n-a fost singurul român viteaz. Comuniștii n-au ezitat nicio clipă să distrugă toate aceste amintiri ale Regalității. Dumneavoastră care urmăriți istoria orașului, poate știți că s-a mai întâmplat ceva: cei care se urcau pe Arc furau cupru care era la mare căutare, clădirea a fost făcută cu mare grijă și cu un mare aport de materiale de bună calitate. La un moment dat, după Revoluție s-au gândit să-l refacă și atunci l-au acoperit cu schele. Și a stat cu schele, a stat cu schele cu anii, iar toată acoperirea aceata costa. Costa zilnic sute de mii de lei, doar că pe Primarul acela, doctor în medicină, nu-l interesa. Acum s-a reparat într-un fel și ar trebui să însemne pentru toți românii mult mai mult”.

Armata Română intra in Bucuresti dupa terminarea celui de-al Doilea Razboi Mondial, 9 mai, 1945, foto credit Agerpres.
Arcul de Triumf, clădirea monument istoric la care au lucrat cei mai mari artiști din perioada interbelică

Pe lângă Petre Antonescu, la realizarea finisajelor Arcului de Triumf din București au lucrat cei mai importanți artiști din perioada interbelică: Constantin Baraschi, Alexandru Călinescu, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea, Costin Petrescu, Mac Constantinescu. Au dăltuit fațadele dinspre sud și nord, au amplasat alegoriile “ Bărbăție”, “ Credință” și “Victorie”, iar pe pietrele de boltă au trecut bătăliile decisive din Primul Război Mondial. Pe părțile laterale ale monumentului au fost amplasate textele proclamațiilor Regelui Ferdinand, iar pe fațada sudică, chipul Regelui și al Reginei Maria, cele pe care comuniștii le-au înlocuit cu flori.

arc, de triumf, vechi
Foto credit Arhitect Madalin Ghigheanu Collection, Arcul de dinaintea Arcului.
Adevăratul Arc de Triumf a fost inaugurat abia în anul 1936, cu mare pompă

Inaugurarea Arcului de Triumf, versiunea finală, a avut loc în ziua de 1 decembrie 1936, în prezența Regelui Carol al II-lea, a Reginei Maria, a Prințului Moștenitor Mihai, a membrilor guvernului și a diplomaților străini. În sfârșit, Arcul nostru avea o structură definitivă cu linii simple, moderniste, 27 de metri înălțime și formă de portic arcuit. Simbolul orașului nostru este foarte asemănător cu Arcul de Triumf din Paris, ridicat de Napoleon în anul 1836.

Discursul Regelui Carol al II-lea a fost înregistrat pe disc de gramofon

Radiodifuziunea română păstrează înregistrarea discursului Regelui Carol al II-lea, de la acel 1 Decembrie, 1936. “Au trecut aproape 20 de ani de când oștirile românești sub conducerea Regelui Întregitor de Neam au pornit la luptă pentru acest ideal. În acest moment solemn, gândul nostru evlavios trebuie să se închine cu smerenie în fața tuturor acelora străluciți care s-au unit și în sufletul lor au avut credința și răbdarea de a înfăptui ceea ce a fost o dreptate firească a gintei noastre”.

arcul, la inaugurarea, din, 1936
Armata Regala si uniformele ei ciudate gândite de Regele Carol al II-lea la inaugurarea Arcului de Triumf, 1 decembrie, 1936. Foto credit Rezistenta.net.

Și pentru că nu avem nicioodată timp să citim ce scrie pe Arcul de Triumf, iată ce e scris. Inscripția de pe frontonul fațadei de nord amintește de încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria la Alba-Iulia: “Liberator de neam și întregitor de hotare prin virtutea ostașilor săi vrednici urmași ai eroilor creștinătății, Ferdinand I, Domn și Rege al Românilor, și-a făcut intrarea la 16 octombrie 1922 în Cetatea de Scaun a Bucureștilor după încoronarea de la Albă Iulia”.

arc, de, triumf, vedere, aeriana
Arcul vazut de sus, foto credit www.FotografieAeriană.Eu.

O altă placă vorbește despre victoria României în Primul Război Mondial: “După secole de suferințe creștinește îndurate și lupte grele pentru păstrarea ființei naționale, după apărarea plină de sacrificii a civilizației umane, se îndepli dreptatea și pentru poporul român, prin sabia Regelui Ferdinand, cu ajutorul întregii națiuni și gândul Reginei Maria”.

Arcul vazut de sus, foto credit www.FotografieAeriană.Eu.
Caseta cu “Budapesta” de pe Arcul de Triumf, motiv de discordie înainte și după 1989

Inscripția centrală a Arcului de Triumf din București este dedicată bărbaților de stat care au făcut posibilă Unirea: “Glorie celor care prin lumina minții și puterea sufletului au pregătit unitatea națională”. Un gând le este închinat eroilor din război care au luptat pentru Unire: “Glorie celor ce prin vitejia și prin jertfa lor de sânge au înfăptuit Unitatea Națională”. Printre locurile în care s-au purtat bătăliile din primul război mondial (Cerna, Jiu-Olt, Dragoslave, Neajlov, Oituz, Mărăști, Mărășești, Vrancea, Muncelu, Coșnea) este trecută și capitala Ungariei, Budapesta. Și asta pentru că armata română a ocupat Budapesta regimului bolșevic condus de Bella Kun în anul 1919. Trupele române conduse de generalul Gheorghe Mărdărăscu au intrat victorioase în Budapesta. Comuniștii au șters isprava de pe Arc, iar după 1989, UDMR s-a opus să fie pusă la loc. Până la urmă, s-a pus.

Arcul vazut de sus, foto credit www.FotografieAeriană.Eu.
Restaurarea și consolidarea Arcului de Triumf a costat exact o căruță de bani

La începutul anului 2012, Primăria Municipiului București a anunțat începerea lucrărilor de consolidare și conservare a Arcului de Triumf. Proiectul a beneficiat de finanţare nerambursabilă prin Regio – Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 5 „Dezvoltarea Durabilă şi promovarea turismului”, iar valoarea lui a fost de 30.461.626,92 lei, din care valoarea finanţării nerambursabile din Fondul European de Dezvoltare Regională a fost de 19.534.718,59 lei, valoarea finanţării nerambursabile din bugetul naţional de 8.475.402,64 lei şi co-finanţarea beneficiarului de 2.451.505,69 lei.

arc, de, triumf, cu lalele
Restaurarea noului Arc de Triumf a costat 30.461.626,92 lei, mai mult decit panseluțele si lalelele plantate linga el.

Îmi este foarte greu să mă gândesc la sumele acestea, dar măcar avem și noi Arc de Triumf, restaurat. Avem. Altfel, de 1 decembrie, defilam pe pistele de biciclisti cu trotinetele. Traiască Porticul arcuit, traiască România Dodoloață!

„Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

 

Cookies