Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones

Din iunie 1899, data inaugurării, și până în ziua de azi, la Caru’ cu Bere din Centrul Vechi au curs nesecate fluvii de bere, atât de mult lichid auriu și înspumat încât, grație lui, Bucureștiul ar fi avut, în sfârșit, ieșire la mare. O mare de bere și de faimă vizibilă, poate, și din carul mare de pe cerul înstelat.

Cea mai veche și pitorească berărie din Micul Paris a supraviețuit cutremurelor, războaielor și schimbărilor politice, fiind azi, cu predilecție, loc de popas pentru turiștii străini uimiți să descopere singura berărie din București care seamănă cu surorile ei mai mari din Germania. De altfel, din 1898 și până azi, nu cred să fi fost gură și gâtlej bucureștean care să nu fi intrat măcar o dată-n viață în Caru’ cu Bere, ca să ceară satisfacție.

Caru’ cu Bere, templu neogotic dedicat berii, cu vitralii și picturi murale în care toate personajele țin în mână o halbă

Clădirea din strada Stavropoleos numărul 5 a fost gândită și proiectată de arh. polonez Ziegfried Kofsinski (1858-1932), arhitectul Regelui Carol I, și arh. Alois Pesch, ca să aducă bună dispoziție într-un oraș și așa înclinat spre desfătare de când se știe.

Corpul Stavropoleos este Monument Istoric de Arhitectură (nr. crt.2054-Cod B-II-M-B-19728). Este o construcție realizată în anul 1899 de arhitectul Ziegfried Kofszynski. Corpul Lipscani face parte din Ansamblul de arhitectură “Strada Lipscani”, de asemenea monument de arhitectură.

De-a lungul timpului, clientela aleasă la Caru’ cu Bere. De la Caragiale la Belmondo, Prințul Moștenitor Naruhito al Japoniei, Edward Kennedy și Rolling Stones

De-a lungul timpului, pragul Carului cu Bere a fost trecut de la cei mai umili mușterii la nume răsunătoare, vechi sau noi: Caragiale, George Coșbuc (Badea Gheorghe pentru prieteni), Ionel Brătianu, Vlahuță, Delavrancea, Sadoveanu sau Jean Marais, Nicholas Cage, Prințul Moștenitor al Japoniei, Naruhito, Edward Kennedy, Demi Moore, Jean Paul Belmondo, Kirk Douglas, Jon Voight, dar și băieții de la Rolling Stones. (Sursa, site-ul oficial Carul cu Bere).

Caru’ cu Bere a fost pus pe roate de frații Mircea, la început modești ucenici de cârciumioară, care au clădit un adevărat Imperiu al Berii în Micul Paris

Mai jos, povestea unei clădiri icon pentru București, ctitoria lui Nicolae Mircea și a fraților săi, ardeleni simpli care au trecut munții pentru împlinirea unui mare vis în vechiul Regat: să pună pe roate cel mai trainic car, să ridice cea mai frumoasă, mai mare și mai nemțească berărie din Micul Paris, un adevărat Palat proiectat și înfrumusețat de arhitectul Regelui Carol I.

Caru’ cu Bere a fost sufletul și spuma lumii interbelice și restaurant-cantină în comunism

De la bun început, berăria a fost gândită să nu fie scumpă, opulentă și exclusivistă (pe măsura scumpelor candelabre, vitralii, fresce, lambriuri sculptate și cupole înalte pictate), ci deschisă oricui, fie el simplu chefliu sau obraz subțire. Berăria cu atmosferă germană devine faimoasă prin meniul său simplu, nemțesc.

Numai la Caru’ cu Bere se găseau faimoșii crenvurști (krenwurstchen) cu hrean, de plângeau ucenicii răzându-l în grămezi, patricieni, frankfurteri cu muștar, salată de boeuf, mazăre bătută și bateria mică de vin Lacrima lui Hristos. Ridichea neagră și măslinele erau oferite din partea casei. Bunica mea spunea că la Carul cu Bere, în perioada interbelică, era la mare căutare frageda „cărămidă”, adică o bucată de carne de vită, ca o cărămidă, pusă pe grătar.

Clădirea s-a bucurat, încă de la început, de elemente de inovație nemaipomenite pentru acele timpuri, avea instalație de climatizare și de apă cu puț propriu, lift exterior de marfă folosit la aprovizionare, camere frigorifice în pivniță și o retortă cu o țeavă prin care se trecea berea prin gheață, ca să ajungă sus cât mai rece. Cine pășea în templul bunei dispoziții era și este copleșit de bogăția, eleganța și rafinamentul decorației interioare. 

Toate picturile murale din Caru’ cu Bere au drept temă bucuria de a ține o halbă în mână 

Pe peretele din stânga este înfățișat un alai de curteni, însoțind veseli pe regele lor, care merge călare și ține în mâna dreapta o cană mare cu bere. Într-o altă scenă pictată, doi nobili și soțiile lor stau la o masă pe care se află halbe de bere și ascultă trei minnesingeri (trubaduri medievali).

Deasupra scării care coboară la cramă, câțiva curteni stau în jurul unor butoaie cu bere, de-abia descărcate dintr-o căruță, și beau din licoarea spumoasă. Pe peretele din dreapta intrării, un drumeț călare cu o halbă în mână toasteaza cu alți însetați, ce l-au întâmpinat la intrarea într-un castel, asistați de hangiță. După unele surse, frescele și restul elementelor decorative pictate sunt concepute de pictorii-zugravi Wilhelm și Friederich Hugo. (Sursa, Petre Oprea, “Picturi murale în Bucureștii de odinioară”, Revista Monumentelor Istorice, 1990, apud carucubere.ro).

Atmosferă germană, bere românească. Frații Mircea au avut toată viața contract exclusiv cu Dumitru Marinescu Bragadiru. La Caru’ cu Bere se vindea doar bere Bragadiru

Berea venea direct din butoi, la halbă sau la șnit (schnitt, jumătate dintr-o halbă de bere), fabricată doar la Bragadiru, frații Mircea fiind prieteni cu Dumitru Marinescu Bragadiru, cel care la 1895 deja își definitivase Palatul Bragadiru și fabrica.

“La 10 aprilie 1895 a avut loc inaugurarea fabricii de bere Bragadiru, unul din cei mai mari industriași ai noștri. (..). S-a vizitat fabrica sub conducerea dlui Bragadiru. Instalațiile sunt admirabile, incontestabil că pot rivaliza cu cele mai bune din streinătate. Deocamdată, fabrica va produce 15.000 de hectolitri anual, cu toate că instalațiile sunt făcute ca producerea să fie triplă. După vizitarea fabricii s-a oferit vizitatorilor, într-o sală magnific decorată, să guste din berea produsă de fabrica Bragadiru” (Lupta, marți, 11 aprilie 1895, apud Cristiana Trică, ‘Povești din Bellu”).

Frații Mircea, familia de antreprenori care a făcut ceva în viață prin forțe propii, ridicându-se de jos, a ales drept unic furnizor de bere un al personaj self-made al Bucureștiului interbelic, Dumitru Marinescu Bragadiru, nababul berii. “Se servește bere specială din fabrica Bragadiru în tot timpul zilei și seară până după eșirea de la spectacole” ne spun reclamele.

Cât despre pâine și chifle pentru frankfurteri, Nicolae Mircea avea contract exclusiv cu cel mai bogat brutar din București, Carol Gagel. Mai jos este excepționala poveste a reședinței Gagel, cândva cel mai bogat brutar din București:

• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu

Nicolae Mircea, 1898: “Cu credință și voința lui Dumnezeu toate se îndeplinesc. Prin muncă, răbdare, energie și cinste – la idealul dorit”

La începutul istoriei berăriei stă un cârciumar ardelean, Ion Căbașanu, care ținea, în anul 1879, în vechiul han Zlatari, berăria “La Caru’ cu Bere”. Era ajutat la treburi de nepoții săi, frații Ion și Gheorghe Mircea, originari din comuna Cața (zona Rupea-Sighișoara), pe atunci în Imperiul Austro-Ungar. Lor li se adaugă un al treilea frate, Nicolae Mircea, poate cel mai ambițios și mai vizionar dintre toți. De ce n-ar deschide el, Nicolae Mircea, în buricul Bucureștiului (Stavropoleos/ Lipscani), o berărie cum văzuse în târgurile săsești de acasă?

Cu credit ipotecar de la bancă, Nicolae Mircea (pe atunci în vârstă de 29 de ani) încredințează proiectarea visului său nu unui arhitect oarecare, ci celui care își pusese amprenta pe Castelul Peleș, polonezul Ziegfried Kofsinski venit din Lemberg (Lvov) și devenit arhitect-șef al Palatului Regelui Carol I din Sinaia.

La vârsta de numai 29 de ani, Nicolae Mircea și frații săi clădesc imperiul berii în București. Pe lângă Caru’ cu Bere, aveau localuri la Gara de Nord și pe bulevardul Elisabeta

La 25 septembrie 1897, Nicolae Mircea, în vârstă de 29 de ani, cumpără de la W. Staadecker locul din str. Stavropoleos no 5, amplasamentul viitoarei construcții Caru’ cu Bere.

La 10 martie 1898, Direcția Tehnică a Primăriei Orașului Bucuresci eliberează Dlui N. Mircea “Autoridatia de-a construi no. 1738/98 pe terenul din str. Stavropoleos no 5”.

“Construcția și localul se impun în peisajul comercial al Bucureștiului la început de secol XX, activitatea fraților Mircea fiind recunoscută și apreciată prin acordarea cetățeniei și decorarea în 1900 a lui Nicolae Mircea cu Ordinele Coroana României și Steaua României. Nicolae, Victor și Ignat Mircea sunt prezenți în activitatea comercială a capitalei la început de secol XX cu mai multe localuri: Stavropoleos-Carul cu Bere, b-dul Academiei no 6, str. Carol 4, C-tin Mille 2 și Gara de Nord, fiind nominalizați în anuarele, monografiile, ghidurile Bucureștiului (1905, 1906 – Frederic Dame, 1928- O.N. Greceanu), sursa site-ul oficial carucubere.ro.

În 1924, arhitectul Ziegfried Kofsinski extinde clădirea Carul cu Bere. Subsolul devine cramă de vin, acolo cântau violonistul Ionel Budișteanu și orchestra sa

Afacerile merg bine și, în anii 1909-1910, Nicolae Mircea cumpără terenurile și construcțiile din str. Lipscani 4-6, alipite de proprietatea Caru’ cu Bere din str. Stavropoleos 5.

În anul 1924, arhitectul Ziegfried Kofsinski concepe planurile de amplificare și amenajare a Berăriei cu noile spații din str. Lipscani: spațiul central al halei se deschide, completându-se decorațiile cu un amplu luminator și vitralii, subsolul din clădirea veche este transformată în cramă de vin. În perioada 1940-1945 violonistul Ionel Budișteanu era șef-orchestra la salonul de vânătoare de la subsol, unde cânta muzică românească și cafe-concert.

Nicolae Mircea moare în decembrie 1929, ziarul Universul titrează: “Moartea unui mare român”. Nicolae Mircea s-a sinucis în timpul Marei Crize Economice

Fondatorul Carului cu Bere și-a pus capăt zilelor, cu cianură. Girase la bancă afacerea fratelui său, iar acesta urma să dea faliment. După moartea lui Nicolae Mircea, administrarea Carului cu bere este păstrată în familie, constituindu-se “Societatea Succesiunea Nicolae Mircea-Radu Mircea& Company”, (Sursa: carucubere.ro).

După 1948, comuniștii acoperă cu var și vopsea picturile murale, capodopere unice în București

La 3 februarie 1948, berăria și toată clădirea sunt naționalizate și preluate de Societatea Comercială a Municipiului București. Vechile picturi murale sunt acoperite cu var. Descendenții fondatorului Nicolae Mircea reușesc să intre în posesia și administrarea clădirii abia în anul 1999, iar în 2006, după lucrări de reabilitare și repunere în valoare a specificului localului, se redeschide Caru’ cu Bere. În axul spațiului central, la loc de cinste, este amplasat bustul în bronz al fondatorului Nicolae Mircea, realizat în anul 1935 de sculptorul Ion Stanea (sursa site-ul oficial carucubere.ro).

Un arhitect regal ridică cea mai frumoasă berărie din Micul Paris. Caru’ cu Bere a fost proiectat de unul dintre arhitecții Palatului Peleș

Oana Marinache, istoric de artă: Ziegfried Kofsinski (1858-1932), arhitect polonez, originar din Lemberg (Lvov), a fost adus în România de arh. Johannnes Schultz pentru a face parte din echipa de arhitecți ai Regelui Carol I, fiind implicat în construcția Castelul Peleș. La Sinaia, în 1876, este desemnat arhitect-șef al lucrărilor Palatului Peleș, deși în cartea sa dedicată construcției Palatului Peleș, Ruxandra Beldiman nu amintește nimic de activitatea lui. Căsaăorit în 1888 cu Ana Caterina Klein, decide să-și stabilească reședința în București.

Proiectul unui restaurant, ce avea să devină celebru în centrul Bucureștiului, este cea mai cunoscută lucrare a sa. Clădirea este rezultatului unei legături de prietenie cu frații Mircea, care doresc să construiască o berărie în spirit austriac, pe ulița Stavropoleos, în centrul vechi al orașului, lângă biserica cu același nume. Proiectul este autorizat în anul 1898, când arhitectul avea 41 de ani, și va fi semnat de Ziegfried Kofsinski și A. Pesch, arhitecți.(..) Toate lucrările sale din România, fie că sunt locuințe, fie clădiri cu alte destinații, au câteva elemente caracteristice, care indică contribuția arhitectului polonez de orientare occidentală. Spre exemplu, pinioanele neogotice sau turnulețele cilindrice cu acoperiș înalt sau ancadramente cu decorații neogotice amplasate nesimetric în fațade principale, având un volum dominant, imediat trimit cu gândul la un anume autor”.

Arh. Ziegfried Kofsinski a proiectat și elementele din interiorul berăriei: mobilier, lambriuri, picturi murale executate de pictorii-zugravi Conrad Vollrath (Veleanu) și Wilhelm & Friederich Hugo

“Fațada, flancată în stânga de un bovindou, luminat de o fleșă frumos îmbrăcată în ornamente de tablă, are o tratare din care nu lipsește niciun element al neogoticului. Axul fațadei e subliniat de o suprapunere de goluri largi, închise în vitralii. Peste portalul intrării este o mare fereastră încheiată în acoladă, iar la etajul 2 un șir de mici ferestre cu arcade trilobate. Interiorul, transferat parcă din cele mai fastuoase castele medievale, are o unitate perfectă a decorației. Ciorchinii de coloane din jurul stâlpilor, bolțile cu nervuri și chei de boltă, candelabrele, balustradele și scările de lemn, mobilierul, chiar și cuierele, se subordonează aceluiași stil gotic. Pictura murală a stâlpilor, pereților și tavanelor dau fast și strălucire interiorului unde albastrul, roșul și auriul patinat dau noblețe locului”, (Gheorghe Leahu, Centrul Istoric al Bucureștilor, 1993, Editura Artă Grafică).

La etajele clădirii Carul cu Bere locuia familia Mircea, iar la mansardă angajații berăriei

“Restaurantul ocupă nivelul parterului, fiind compus dintr-o sală principală de mari dimensiuni, cu o organizare simetrică în raport cu axul intrării principale și o sală mică poziționată perpendicular, cu acces direct spre pivnițele destinate depozitării butoaielor cu bere și vin. Ambele săli aveau acces spre curtea interioară, unde se aflau dependințele. Alături de restaurant, imobilul cuprindea locuințele și dependințele familiei și angajaților restaurantului, amenajate pe mai multe niveluri – entre-sol (mezanin, desfășurat doar pe suprafața ocupată la parter de sala mică a restaurantului), două etaje și o mansardă. Accesul la etajele 1 și 2 se făcea din strada Stavropoleos, printr-o scară elegantă, acoperită cu un luminator. O a doua scară, adiacentă celei principale, cu intrare și din holul acesteia și din curtea interioară, asigura acccesul de serviciu către toate niveluri și era prevăzută pe cele două laturi ale clădirii cu o cursivă care permitea accesul în toate spațiile anexe ale imobilului.

Etajul 1 era ocupat de un singur apartament, cu birou, două saloane și dormitor către fațada principală, iar către curtea interioară erau orientate sufrageria, bucătăria și spațiile anexe. La etajul 2 erau amenajate două apartamente, ambele compuse din birou, salon, dormitor și sugraferie. La nivelul mansardei se aflau camere pentru angajații restaurantului și pentru servitori, precum și spații anexe (spălătoria). (Sursa,“O poveste despre locuire, muncă și patrimoniu”, Daniela Puia, Revista Arhitectura).

Emblema în fier forjat a Carului cu Bere: un cocoș, un felinar, o pisică și un dragon. Intri cocoș, dimineața devreme, și pleci dragon, seara târziu

Impresionante rămân interioarele Carului cu Bere. Pardoseala este finisată cu materiale ceramice care, prin modele și culori diferite, dispuse în benzi pe suprafețe mari, reiau delimitarea zonelor funcționale. Decorația în stuco-marmură a fost realizată de societatea “Frații Axerio”. Intrarea se face printr-o ușa rotativă din lemn masiv, iar la exterior ne întâmpină emblema Carului cu Bere: un cocoș, un felinar, o pisică și un dragon, explicația fiind că omul intră în Carul cu Bere vioi ca un cocoș, seara când se aprind felinarele devine agil ca o pisică iar noaptea, berea îl transformă direct în dragon, și nu în abțiguit.

Pictorii Gheorghe Nicolae-Jack, Ștefan Câlția, Sorin Ilfoveanu, Mihai Buculei și Ioan Cadar au restaurat picturile murale în timpul comunismului

În 1986, Caru’ s-a bucurat de ample lucrări de restaurare coordonate de pictorul Nicolae Gheorghe, care i-au redat eleganța, noblețea și rafinamentul. Carul cu Bere a fost restaurat în perioada 1983-1986. Interiorul berăriei a fost reamenajat după proiectul arh. Ion Barabaș și au fost restaurate decorațiunile interioare- frescele, lambriurile și vitraliile- de către pictorii Gheorghe Nicolae-Jack, Ștefan Câlția, Sorin Ilfoveanu, Mihai Buculei și Ioan Cadar. După 1989, Carul cu Bere s-a bucurat de o nouă reabilitare și restaurare.

„Părinții îți dau mijloacele și îndrumările, de munca și de priceperea ta depinde viitorul tău”

Niculae Mircea este nepotul și urmașul legendarului Nicolae Mircea, la dispariția căruia ziarul Universul titra, în decembrie 1929, “Moartea unui mare român”. În ultimii ani, Niculae Mircea, a fost fost sufletul revitalizării berăriei și a făcut din restaurarea ei o datorie morală. Ține mult la o scrisoare a bunicului său pentru fiului lui în vârstă de 14 ani: “Părinții îți dau mijloacele și îndrumările, de munca și de priceperea ta depinde viitorul tău”. Aceasta a fost povestea unor ardeleni simpli, veniți în Regat să-și caute viitorul. Au lăsat în urma lor o clădire istorică extraordinară, o legendă care încă se mai plămădește.

Îi mulțumesc domnului Niculae Mircea pentru încuviințarea de a publica informații și imagini din bogata arhivă a familiei Mircea.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care