Cine a fost Luigi Cazzavillan și de ce a dat numele unui parc din centrul Bucureștiului?

Puțin mai sus de Parcul Cișmigiu, în superba zonă populată de case, ambasade și cabinete de notariat se află ascuns parcul Luigi Cazzavillan, un parc de mici dimensiuni, care compensează prin frumusețe și modul în care împrospătează zona din jurul său. Totuși, cine a fost acest Luigi Cazzavillan și cum de a ajuns să aibă un parc ce îi poartă numele în București?

Dacă urci bulevardul Schitul Măgureanu și apoi faci prima la stânga pe strada Știrbei Vodă, vei descoperi strada Luigi Cazzavillan, stradă care va duce la un parc situat între case care poartă același nume. Cum a ajuns însă un cetățean italian să dea numele atât al unei străzi, cât și al unui parc din Capitală?

Ei bine, Luigi Cazzavillan a fost un ziarist român, născut și crescut în Italia, care a pus bazele ziarului Universul, unul dintre primele cotidiene apărute în București. Acesta s-a născut în 1852, în Arzignano, Italia, luptând în tinerețe ca voluntar în armata lui Giuseppe Garibaldi, în Legiunea Italiană dar și în armata franceză. Începând cu anul 1877, Cazzavillan a venit în țară începând cu anul 1877, fiind corespondent de război a unor publicații italiene.

Cine a fost Luigi Cazzavillan. Ce a făcut acesta în București

După război, Luigi Cazzavillan s-a stabilit în București, fiind la început profesor de limbă italiană la liceele „Matei Basarab” și „Sfântul Sava”, pentru ca mai apoi să pună bazele Școlii Italiene. În plan jurnalistic, Cazzavillan a fost editor al ziarelor „Frăția româno-italiană” și „Tezaurul familiei” începând cu anul 1880.

În 1884, Luigi Cazzavillan a devenit editor al ziarului „Ziarul călătoriilor și al întâmplărilor de pe mare și uscat”, publicația care a stat la bazele revistei „Știință și Tehnică”. Publicația conținea articole, comentarii științifice, sfaturi sau biografii, fiind apreciată pentru faptul că este o publicație veche și cu renume, care oferea informații științifice sau despre călătorii pe înțelesul tuturor, în vederea răspândirii informațiilor în mod nediscriminatoriu.

Tot în 1884, Cazzavillan a fondat ziarul „Universul”, care a devenit în scurt timp cel mai popular ziar din întreaga țară datorită reportajelor, materialelor obținute din cele mai mari orașe ale lumii prin corespondenți, premiilor oferite abonaților, dar și prețului accesibil la care publicația putea fi cumpărată.

De asemenea, Luigi Cazzavillan a fost și reprezentantul fabricii italiene de biciclete „Bianchi” la noi în țară, amenajând din averea sa un velodrom pe șoseaua Kiseleff, în apropierea Arcului de Triumf. Velodromul dispunea de o pistă de lemn cu o lungime de 333,33 metri și o lățime de 6 metri, ce a fost inaugurat în septembrie 1896. Doar doi ani mai târziu însă, velodromul a fost demontat de autorități și vândut ca lemne de foc având ca scop plata datoriilor la fisc.

Italianul a decedat însă la data de 6 ianuarie 1904, în București, după ce a transformat ziarul „Universul” în cel mai citit din țară și după ce a vândut publicația unei societăți italiene.

Când și cum a apărut parcul Luigi Cazzavillan

Parcul Luigi Cazzavillan, unde se află monumentul și fântâna ce poartă numele jurnalistului de origine italiană, a fost construit în anul 1905 de sculptorul Filip Marin, care ocupa la acea vreme funcția de profesor la Școala de Arte Frumoase din București. Parcul, în formă de scuar, a fost gândit în manieră italiană, având trasee geometrice bine definite, accese pe diagonală și alei circulare, mărginite de arbori columnari. Acest parc, precum și clădirile istorice din jur, reprezintă un punct important de referință pentru Bucureștiul de la începutul secolului XX.

De asemenea, acest parc dar și monumentul au fost menționate de francezul Frederic Dame în memoriile sale drept unul dintre cele mai importante puncte de interes din întreaga Capitală.

Parcul a fost restaurat între anii 2004 și 2005 de Primăria Sectorului 1, urmărindu-se în acest efort restaurarea fidelă, fiind refăcut desenul aleilor și fiind reintrodusă vegetația specifică (plopi columnari, trandafiri, liliac, maclura, tei, iasomie, viță canadiană, zorele). Totuși, au fost introduse și aspecte moderne, precum instalațiile automate de udare. Parcul, dar și monumentul reprezintă un punct de atracție pentru turiști, având o valoare istorică importantă. Mai mult, monumentul este înscris pe lista monumentelor istorice din oraș încă din 2010.