Cimitirul de la Universitate, vechi de peste 400 de ani

Scheletele descoperite în zona Pieţei Universităţii, în urma săpăturilor pentru viitoarea parcare, certifică faptul că prima biserică ridicată aici, cea de dinaintea Bisericii Sf. Sava, este mai veche decât se arată în documente. Monedele ritualice scoase la lumină de echipa de arheologi condusă de Gheorghe Mănucu-Adameşteanu întăresc presupunerea că cimitirul din preajma fostului lăcaş de cult este unul dintre cele mai vechi din Bucureşti.

O interesantă descoperire făcută de arheologii de la Muzeul Municipiului Bucureşti este legată de istoria primului lăcaş de cult ridicat în zona unde astăzi se află scuarul din faţa Universităţii. „În acest moment avem monede din sec. al XVI-lea, găsite în morminte, care ne arată că prima biserică este mai veche, în documente apărând abia în 1613. Monedele ritualice au pe ele inscripţionaţi anii în care au fost emise, deci ştim foarte exact de când sunt mormintele respective. Sunt mai multe tipuri, în general monede de argint care circulau în acele timpuri”, a declarat, pentru Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, citat de ziarulring.ro.

Arheologii estimează că la Universitate vor fi descoperite, în total, 200 de morminte.

B365.ro a dezvăluit în luna noiembrie 2010, în premieră, că săpăturile pentru viitoarea parcare de la Universitate au scos la iveală oase şi fragmente de ceramică.

Potrivit istoricului Radu Olteanu, este foarte probabil ca unele dintre scheletele descoperite la Universitate să aparţină unor călugări. Cum în Bucureştiul sfârşitului de secol al XVI-lea se trăia foarte mult din comerţ, este de asemenea probabil ca restul scheletelor scoase la lumină să aparţină unor târgoveţi.