BAZAR

Expatul care iubeşte Bucureştiul aşa cum este el

În Germania, Morath a plecat încă din 1981 şi a urmat acolo cursurile liceale şi cele universitare, şi tot pe teriotoriu german, expatul de azi, şi-a început cariera. În 1996 a plecat din Germania, ca expat în America de Sud – Argentina, Brazilia şi Chile. Oficialul Cesarom şi-a dorit să schimbe atmosfera şi să se întoarcă în Europa. Acesta susţine că revenirea în România a fost o simplă coincidenţă. Locul de muncă vacant în cadrul grupului austriac, producător de plăci ceramice, era disponibil pentru cineva care cunoaştea limba română şi care avea experienţă pe teritoriu german.

Cum vede un expat Bucureştiul

Când a venit în Capitală, în 2003, şeful Cesarom spune că oraşul încă era foarte murdar, nu era bine organizat, dar acum îi place aşa cum este. ”Nici nu vreau să fie altfel oraşul, scandalurile de pe stradă, claxoanele şi traficul sunt absolut necesare. Astea fac parte din specificul Bucureştiului”, a declarat pentru B365.ro, Christian Morath, directorul general al Cesarom, subsidirara locală a grupului austriac Lasselsberger.

Chiar dacă îi place mult Capitala, oficialul liderului local de plăci ceramice are o slăbiciune pentru oraşul natal, Timişoara. Acesta şi-ar dori ca în Bucureşti şi în Timişoara să se investească mai mult în renovarea arhitecturii speciale. ”Avem un centru istoric extraordinar de frumos, atât de interesant şi de pitoresc şi ar fi bine ca investiţile să se axeze pe această zonă pentru că, totuşi, avem mulţi bani la dispoziţie, din fonduri europene. Dacă ne-am pune la punct acest segment, Bucureştiul s-ar număra printre capitalele frumoase, fără discuţie”, spune Morath.

Cel mai tare îl enervează faptul că se deteriorează arta arhitecturală a oraşului. Chiar i se pare inadmisibil faptul că pe unele clădiri vechi, care au un stil deosebit, sunt puse afişe prin care trecătorii sunt îndemnaţi să ocolească zona pentru că le-ar putea cădea tencuiala în cap. El nu înţelege de ce nu i-a venit nimănui ideea să tencuiască faţadele dezafectate ale clădirilor, chiar dacă primăria nu are asta în plan. Morath spune că, dacă ar fi primarul Bucureştiului, ar aplica amenzi usturătoare celor care stau în locuinţe cu design arhitectural special şi, dacă nici sancţiunile nu i-ar determina pe locatari să renoveze exteriorul clădirilor, ar naţionaliza casele, întrucât astfel de oameni ”sunt pericol public”, şi le-ar vinde altora care văd lucrurile altfel.

Cum îşi petrece expatul timpul liber

Lui Morath îi plac mult terasele din apropierea parcurilor, iar când are timp liber se întâlneşte cu prietenii la o bere în astfel de locaţii. Iarna, Christian Morath preferă să meargă la teatru, în special la Constantin Tănase, şi la operă. Este dezamăgit şi de faptul că, de cele mai multe ori, este cel mai tânăr spectator al pieselor de teatru şi al spectacolelor de la operă.

Îi lipseşte cinematografia românească, se duce des în Dorobanţi, dar preferă Centrul Vechi, pe care l-ar vizita mai des dacă nu ar fi atât de departe faţă de zona în care stă, îi place mult Carul cu bere, restaurant despre care spune că este exact aşa cum trebuie să fie.

Morath practică înot şi tenis, pentru că altceva nu poate face în Bucureşti, iar când ninge merge la Braşov, circulă ”pe marea autostradă”. Urăşte faptul că nu avem infrastructură şi că legătura dintre Capitală şi principalele oraşe ale ţării se face foarte prost.

Șeful Cesarom cunoaşte cinci limbi străine: germana, spaniola, engleza, maghiara şi rusa.

Latinitate versus popor german

”Mediul de afaceri din Germania cu cel românesc nu au nimic în comun. America de Sud şi România seamănă izbitor. Aş putea tăia România de pe hartă şi să aş putea să o alipesc apoi continentului sud-american, fără nicio problemă, pentru că stilul de viaţă, din aceste teritorii se aseamănă din toate punctele de vedere”, spune Morath.

Reprezentantul brand-ului local de plăci ceramice susţine că poporul român este latin şi se comportă ca atare: fiecare critică ţara, nimeni nu vede ceva bun la ea, ceea ce, potrivit lui Morath, se întâmplă şi în America Latină. În schimb, acesta spune că, în Germnia, nimeni nu critică ţara, toată lumea critică politica. ”Diferenţa mare dintre cele trei popoare ţine de mentalitate, astfel că, în Germania se trăieşte pentru ca să se munceasă, iar în România, ca şi în America de Sud, oamenii muncesc ca să poată trăi”, a explicat directorul general al Cesarom.

Morath mai spune că în Germania se poate lucra mult mai uşor, pentru că oamenii sunt disciplinaţi, dar flexibilitatea şi inovaţia personală a fiecăruia este mult mai mică decât în România. Acesta mai susţine că, dacă nemţii lucrează şi pentru că le este foarte frică să îşi piardă slujba, românul trebuie să fie motivat ca să poată lucra, el munceşte pentru a câştiga bani, însă, dacă nu îi convine ceva, omul îşi ia ”bocceluţa şi pleacă, nu îl interesează că are credite, că are copii de hrănit, dacă mai găseşte vreo slujbă, ci doar demisionează şi pleacă”, atitudine de neconceput în Germania. Reprezentantul Cesarom menţionează că numărul nemţilor care suferă de sindromul burn out, cei care sunt epuizaţi din cauza jobului, este în creştere. În schimb, Morath precizează că nu a întâlnit acest fenomen la muncitorii români.

Banul este principalul instrument de motivare pentru angajaţii români. Oficialul Cesarom spune că, după cum a observat până acum, românul este foarte dornic să facă ceva, să ajute, dacă este plătit bine şi este respectat, munceşte şi este unul dintre cei mai buni. Referitor la furturile din companii, expatul susţine că, dacă este respectat şi este motivat financiar, românul îşi iubeşte firma şi lucrează mult peste program, în caz contrar, tipic latin, dacă românul consideră că este tras pe sfoară, îşi ia, din firmă, ce consideră că îi corespunde.

”Eu mă simt foarte bine şi în România şi în America de Sud, dar din când în când am nevoie de infuziune germană pentru că aici e deja prea multă flexibilitate. Când sunt în Germania, chiar şi după 15 ani de stat pe teritoriu latin, merg cu 50 de km/oră, parchez maşina unde trebuie, pentru că amenzile sunt mari, îmi iau maşina, acolo nu se discută, dar aici este altceva”, a explicat Christian Morath.

Nici sud-americanii nu sunt mai departe de români, în ceea ce priveşte atititudinea lor faţă de muncă. Astfel, aceştia sunt foarte orgoloioşi, inventivi, foarte buni şi flexibili, extrem de bine pregătiţi. El mai spune că inflaţia studenţilor în America de Sud este deja la fel de mare ca în România, ”sunt mai multe facultăţi private decât chioşcuri, nu se pot deosebi cei buni de cei slabi”, astfel că, atunci când are de ales între doi candidaţi pentru un job, unul absolvent de învăţământ de stat, iar altul care a făcut cursurile la privat, Morath îl alege pe cel care a urmat o facultate de stat pentru că, în opinia sa, aceste universităţi încă sunt bune.

”Dacă mă trezesc dimineaţa în Bcureşti sau în Buenos Aires, totul este aproape identic, de la modul în care trăiesc oamenii, felul în care se conduce totul, gândirea şi stilul de muncă, doar limba diferă”, spune oficialul Cesarom.

Morath este convins că economia României va creşte din nou pentru că vor reveni investitorii, care s-au retras din cauza crizei financiare, dar crede că specula nu va mai funcţiona pe plaiurile mioritice, spre deosebire de celelate ţări latine în care a lucrat. Directorul general al companiei producătoare de plăci ceramice crede că românii, fiindcă s-au fript cu ciorbă, vor sufla şi în iaurt şi nu vor mai accepta specula, însă, în America de Sud, oamenii pot lua aceeaşi palmă de mai multe ori, dacă investiţia imobiliară li se prezintă sub altă formă, iar, mai târziu, latino-americanii vor continua să vândă la suprapreţ.

O altă asemănare dintre români şi sud-americani, potrivit şefului Cesarom, este aceea că, pentru a se simţi superiori, concetăţenii noştri trebuie să posede un brand, fie că este vorba de vestimentaţie sau de o maşină de lux. ”Această gândire, numai în brand-uri, este tipică latinilor, n-are nicio legătură cu Vestul. Se vrea brand pentru că asta este mentalitatea locuitorilor de pe jumătate de glob, dar atitudinea asta este frumoasă. Doar poeţii vin de aici”, spune Morath.

Ca angajat de top, oficialul Cesarom a precizat că a întâlnit aceleaşi obstacole peste tot şi susţine că şpaga se dă oriunde. Acesta consideră că românii fac prea mult caz pentru mită, însă, în Europa de Vest corupţia este la fel ca în România numai că acolo este la cote mult mai mari. ”Omul e corupt, fiecare are preţul lui, unul mai mare, altul mai mic. În România, corupţia începe de la bacşişul la restaurant. În Germania, dacă las 10 cenţi tip pentru o masă, ospătarul îmi mulţumeşte de trei ori şi e fericit. În România trebui să dai 10%. În Statele Unite la fel. Ei nu sunt occidentali? Să deschizi uşa în America? Fără bani, nicio şansă”, a menţionat şeful Cesarom.

Un loc lângă mare, cu mult soare şi nisip

Reprezentantul liderului local de plăci ceramice nu ar da Bucureştiul pe altă capitală europeană, dar vrea ca, mai târziu, când se va retrage din activitate, să se întoarcă în  America de Sud. El îi contrazice pe cei care şi-au creat o imagine proastă despre America Latină, susţinând că aceştia nu au o părere bună despre zonă pentru că nu o cunosc. De asemenea, Morath spune că latino-americanii, spre deosebire de noi, şi-au renovat centrul vechi, iar capitala Tangoului este copie fidelă a Parisului. Chiar şi aşa, îşi doreşte mai mult să se retragă într-o zonă apropiată de mare, cu mult soare, nisip şi cu temperaturi de 25 de grade C. Christian Morath mai spune că în America de Sud nu contează banul pentru că oamenii nici nu au nevoie de foarte multe resurse financiare.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button