Ceremonii militare şi religioase în Capitală, ziua Unirii Principatelor Unite-Mica Unire,24 ianuarie

de:
24 ian. 2015
0 Afișari
Ceremonii militare şi religioase în Capitală, ziua Unirii Principatelor Unite-Mica Unire,24 ianuarie

La eveniment au luat parte reprezentanţi ai Preşedinţiei, Guvernului, Senatului, Camerei Deputaţilor şi Prefecturii Bucureşti, şeful SMG, general-locotenent Nicolae Ciucă, militari activi şi în rezervă, precum şi veterani de război, care au depus coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, informează Mediafax.

CITEȘTE ȘI: Ziua Unirii Principatelor, 24 ianuarie. MESAJUL lui Klaus Iohannis de Ziua Unirii. FOTO

Au mai fost depuse coroane din partea ministrului de Interne, Gabriel Oprea, a Asociaţie Naţionale a Veteranilor de Război şi a Comitetului Român pentru Cinstirea Eroilor, Ministerului Afacerilor Externe, SIE, STS, Primăriei Municipiului Bucureşti, asociaţiilor de veterani, cadre în rezervă şi în retragere din MAI, Uniunii Elene din România.

Un sobor de preoţi militari a ţinut, în faţa celor prezenţi, o scurtă slujbă religioasă.

La finalul festivităţii, toţi cei prezenţi au dansat hora unirii în jurul statuii domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Ziua Unirii va fi sărbătorită sâmbătă la Catedrala Patriarhală, în unități de învățământ și de cultură din Capitală, printr-o serie de manifestări specifice, arată Agerpres.

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE, 24 IANUARIE. Vor fi depuse coroane de flori şi vor avea loc concerte ale fanfarelor militare. Festivităţile au loc la Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Dealul Patriarhiei.

Sâmbătă, la ora 11,00, va avea loc depunerea de coroane la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de pe Dealul Mitropoliei, iar de la ora 11,30, în Sala Sfântului Sinod din Reședința patriarhală, se va desfășura sesiunea de comunicări științifice „Consecințele benefice ale Unirii Principatelor Române”, organizată de Patriarhia Română și Academia Română.

În garnizoanele din țară vor fi organizate sâmbătă ceremonii militare și religioase de depunere de coroane de flori, concerte ale fanfarelor militare, expoziții și simpozioane, cu prilejul sărbătoririi Unirii Principatelor Române.

MICA UNIRE, 24 IANUARIE. Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta participă astăzi la manifestările organizate la Iaşi de Ziua Unirii.

Şeful statului va lua parte la ceremonia religioasă şi va depune o coroană la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza.

MICA UNIRE, 24 ianuarie 1859. Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE: După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.
În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE: În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române. Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire.

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

MICA UNIRE, 24 ianuarie 1859. Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate. În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

Cookies