Centura Verde a Capitalei, încă un pas înainte: asumare politică, în scris, în Camera Deputaților, care e decizională. Proiectul, introdus deja în noul Cod Silvic prin votul din Senat

Doar semnătura președintelui interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simons, lipsea de pe Memorandum. Așadar, promisiuni că am avea un București mai puțin poluat și o Centură Verde ar exista… măcar pe hârtie.

Amendamentele la noul Cod Silvic au fost deja adoptate de Senat în primăvara acestui an. Noua formă a legii urmează să ajungă la Camera Deputaților, for decizional, în prima sesiune parlamentară din toamnă.

Ce conține memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor

Cele șapte puncte ale documentului vizează protejarea pădurilor din Ilfov și crearea unei Centuri Verzi a Bucureștiului. Potrivit Codului Silvic, Ilfovul este considerat o „zonă cu deficit de vegetație forestieră”, întrucât are doar 16% din suprafață împădurită.

Dar, pentru început, modificările trebuie să treacă de deputați. Dacă aleșii se țin de promisiune, ar urma formarea unui grup de lucru care să întocmească un calendar de acțiuni și măsuri concrete. Astfel, Centura Verde București-Ilfov ar începe să prindă formă… cel puțin în plan.

Cele douăsprezece semnături nu sunt nimic altceva decât o asumare care ține de firesc și de normalitate. De mult prea multe ori, în România, firescul și normalitatea țin de excepțional. Mă înclin cu recunoștință în fața fiecărui semnatar și le mulțumesc că au ales să fim împreună pentru Centura Verde, să fim împreună pentru aer curat, sănătate și viitor, a spus fondatorul Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde, Alex Găvan.

În paralel, Primăria Municipiului București și Consiliul General Ilfov trebuie să facă un plan de combatere a poluării. În acesta trebuie inclusă și Centura Verde. De asemenea, ea trebuie să facă parte și din Planul de Acțiune pentru un Oraș Verde (Bucureștiul), dar și din Planul de Dezvoltare Regională București-Ilfov 2021-2027.

Așadar, în doar câțiva ani, am putea vedea cu ochii noștri minunea de la marginea Bucureștiului, mai mult oxigen și mai puține noxe.

Cât de rău stăm la capitolul poluare în București

Capitala noastră este a doua cea mai poluată din întreaga Uniune Europeană și suntem fruntași în Comunitate la costurile sociale cauzate de poluare. Astfel, România pierde în fiecare an peste 6,35 miliarde de euro doar cu aceste cheltuieli.

Țara noastră a fost condamnată de Curtea Europeană de Justiție pentru toxicitatea aerului din București și marile orașe. Potrivit datelor de la Institutul Național de Sănătate Publică, speranța de viață a bucureștenilor ar crește cu patru ani, dacă autoritățile ar lupta pentru combaterea poluării.

Te-ar mai putea interesa și:

• FOTO | 700 de tone de gunoaie, scoase doar din subsolul principal al Hanului Solacolu. Curățarea, parte din procesul de punere în siguranță a monumentului de pe Calea Moșilor
• Meteo ALERT | Cod roșu de caniculă, emis de-acum, pentru vremea de weekend din București, dar și din mai mult de jumătate de țară. ANM: Vor fi peste 40°C la umbră