Centrul Cyber al UE de la Bucureşti va fi o Mecca a securităţii cibernetice la nivel european

15 dec. 2020
79 Afișari
Centrul Cyber al UE de la Bucureşti va fi o Mecca a securităţii cibernetice la nivel european

Dragoş Preda, secretar de stat pentru Comunicaţii Electronice în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC), spune că Centrul Cyber al Uniunii Europene ce va funcţiona la Bucureşti va fi o Mecca a securităţii cibernetice, la nivel european.

„Lumea consideră că acest Centru (Cyber al UE, de la Bucureşti, n.r.) şi cei 30 de angajaţi, ca prim pas, sunt numai români. Nu, acesta va fi un ecosistem european. Dacă atacurile cibernetice vor fi înteţite acest lucru va fi generat propriu-zis de dezvoltarea pieţei, ceea ce este normal, se întâmplă peste tot.

Acolo unde se dezvoltă piaţa atacurile cresc. Colegii noştri au făcut faţă cu brio în această perioadă pandemică, iar dacă atacurile vor fi focusate spre acest Centru, iar dacă acest Centru este unul de excelenţă, cred că va face faţă, mai ales că Uniunea Europeană în sine şi Preşedinţia germană a subliniat dorinţa la nivel european de menţinere a suveranităţii în zona aceasta de digital.

Luând toate aceste elemente pe care le-am expus secvenţial, consider că indiferent de înteţirea sau nu a atacurilor cibernetice România va avea toate capacităţile, ţinând cont şi de rolul pe care Uniunea Europeană ni l-a acordat pentru a răspunde. Gândiţi-vă că aici va fi punctul nodal, punctul nevralgic al Uniunii Europene privind securitatea cibernetică. Şi dacă aici nu se vor putea combate aceste atacuri, atunci unde?

Aici va fi o Mecca a securităţii cibernetice la nivel european şi va reuni experţi din partea tuturor statelor de la nivel european şi nu numai. Vă spun că interesul este şi la nivel internaţional pentru a deveni un Centru de expertiză”, a spus Preda.

Bucureștiul, ales să găzduiască Centrul Cyber al UE

România va găzdui, la Bucureşti, Centrul european de competenţe industriale, tehnologice şi de cercetare în domeniul securităţii cibernetice – Centrul Cyber. Rezultatul obţinut de România a fost posibil în urma unor demersuri diplomatice „intense” în ultima perioadă derulate atât la Bucureşti şi Bruxelles, cât şi în capitalele statelor membre, a explicat sursa citată.

Propunerea de regulament de instituire a Centrului Cyber al UE a fost lansată de Comisia Europeană în 2018, fiind discutată inclusiv pe durata Preşedinţiei române a Consiliului UE.

Statele membre au decis iniţierea unei competiţii deschise pentru stabilirea sediului acestui centru, iar ţările interesate au depus până la 6 noiembrie dosarele de candidatură. S-au înscris în competiţie Belgia (Bruxelles), Germania (Munchen), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Polonia (Varşovia), Spania (Leon) şi România (Bucureşti). Comisia Europeană a publicat pe 2 decembrie evaluarea sa cu privire la candidaturile depuse.

Centrul Cyber va reprezenta „o structură cheie” în contextul eforturilor de la nivel UE de configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică. Centrul va avea un rol important în sprijinirea creării de legături între actorii publici şi privaţi din domeniu, mediul academic şi industria de profil din UE, asigurând, totodată, coordonarea între centrele naţionale pentru securitate cibernetică din statele membre.

De asemenea, entitatea va acţiona pentru stimularea cercetării şi inovării tehnologice în vederea consolidării securităţii cibernetice în cadrul Uniunii Europene, fiind principalul organism de gestionare a fondurilor europene disponibile prin cele două programe cu relevanţă pentru sector – Europa Digitală şi Orizont Europa.

Grupul de presă Bursa organizează, marţi, videoconferinţa cu tema „Securitatea cibernetică – noi riscuri şi provocări în contextul pandemiei de Covid-19”.

Pe lista subiectelor propuse spre dezbatere se află siguranţa utilizării platformelor online de către companii, riscurile generate de telemuncă pentru antreprenori şi angajaţi, nevoia de protecţie a datelor în sistemul educaţional, implicaţiile şi avantajele digitalizării accelerate, riscurile securităţii antrenate de o digitalizare forţată, siguranţa naţională în contextul pregătirii pentru implementarea 5G; riscurile şi avantajele digitalizării sistemului bancar; soluţii de asigurare disponibile în România împotriva riscurilor cibernetice.

Cookies