GREEN CITY

Arhitecţii: Centrul Capitalei va fi distrus de pasajele rutiere VEZI SIMULAREA

Primăria vrea să pseudo-modernizeze Capitala distrugând valorile istorice și arhitecturale, spațiul verde, promenadele și pistele pentru bicicliști din nordul orașului, susţin istoricii, arhitecții, intelectualii și reprezentanţii societăţii civile care protestează împotriva construirii pasajelor subterane din Piaţa Charles de Gaulle şi Piaţa Presei Libere, despre care spun că vor ruina bulevardele Kiseleff, Prezan și Aviatorilor.

Filiala București a OAR solicită protejarea celor trei bulevarde istorice unde Primăria Capitalei intenționează să construiască pasaje auto care, potrivit arhitecţilor, vor genera excavări masive în zonă şi eludarea trotoarelor, a pistelor pentru biciclete, a vegetației şi chiar intrarea în parcul Herăstrău de la Charles de Gaulle. „Lucrările nu iau în calcul istoria și arhitectura bulevardelor, dar mai ales încurajează traficul auto rapid din Nord spre centrul Capitalei, aducând orașul cu zeci de ani în urmă comparativ cu alte capitale europene, unde edilii au dezvoltat șosele de centură pentru a fluidiza traficul și a proteja centrele istorice”, spun oficialii OAR.

OAR București a realizat un amplu studiu istoric pentru a demonstra faptul că bulevardele Aviatorilor, Kiseleff și Constantin Prezan se constituie într-un ansamblu istoric clasa A, de importanță națională. Aceste bulevarde au fost declarate în trecut zonă protejată, însă prevederile legale în legătură cu ceea ce presupune o zonă protejată sunt extrem de vagi, susţin reprezentanţii OAR. Ministerul Culturii și Patrimoniului Național (MCPN) a respins, pe 18 ianuarie 2012, clasarea acestor artere în lista monumentelor istorice protejate, aşa cum se întâmplă în marile capitale europene, şi a acordat aviz favorabil construirii pasajelor. „Ministerul Culturii ne-a spus că nu poate clasa pe lista patrimoniului mondial copaci şi porţiuni de şosea”, a declarat Mircea Ochinciuc, președintele OAR București, în cadrul dezbaterii publice organizate, joi, pe maginea construirii celor trei pasaje rutiere.

Ochinciuc a mai precizat că MCPN a minţit, invocând motive ireale, atunci când a respins cererea de protejare a celor trei bulevarde. Potrivit acestuia, Ministerul Culturii a refuzat protejarea celor trei artere ale Capitalei susţinând că această clasare ar îngreuna accesul companiilor care administrează rețele de apă și electrică, în situaţii de urgenţă. Însă, potrivit preşedintelui OAR, legea stipulează clar că acest tip de intervenții au un regim special și se pot desfășura în condiții normale chiar și pe un bulevard clasat ca monument istoric.

„Nu este decât o dezinformare, o înşiruire de afirmaţii care dovedesc incompetenţă şi necunoaşterea legilor, un text nedemn pentru o instituţie care are misiunea de a apăra patrimoniul cultural al României. Nu mai vorbim de faptul că aceste lucrări vor tranforma zona de nord într-un uriaș șantier timp de mai mulţi ani, iar la finalul lucrărilor valoarea imobiliară a proprietăților din această zonă va fi profund afectată”, a mai adăugat arhitectul Ochinciuc.

Spaţiile verzi, defrişate pentru pasajele rutiere din centru

În loc să abordeze modelele marilor capitale europene şi să extindă spaţiile de recreere, Municipalitatea vrea să sufoce centrul Bucureştiului, supraglomerând traficul din zonă şi defrişând sute de metri pătraţi de spaţii verzi, potrivit Ordinului Arhitecţilor din România.

Lucrările presupun construirea unor rampe de intrare a mașinilor în pasaje cu lungimea de 400 m fiecare. Pe toate cele trei bulevarde se vor construi rampe de intrare şi ieşire (două pe ambele sensuri), cumulând un total de un aproape 5 kilometri. Proiectul este legat de construcția parcării subterane de la Charles de Gaulle, căreia i se va alătura un mall subteran de 8000 mp. Acesta necesită, conform proiectului, o arie de câteva mii de metrii pătrați de trepte de acces în subteran, chiar la intrarea în Herăstrău pe la Charles de Gaulle.

„Cele două proiecte au fost generate de un studiu de circulaţie, ci nu de un studiu de urbanism, demonstrând o lipsă totală de viziune pe termen lung, de aliniere la ceea ce alte capitale europene implementează de ani de zile: fluidizarea traficului prin inele de centură care să faciliteze accesul către toate puntele din centrul orașului și descurajarea traficului intens prin centrele istorice. Experiența a dovedit că încurajarea traficului nu face decât să genereze și mai mult trafic. Problema arhitecților și a istoricilor nu este nici parcarea și nici mall-ul subteran, acestea neavând încă avizul comusiei de la MDRT, ci faptul că se construiesc aceste pasaje care, pe lângă efectul profund distructiv, nici măcar nu sunt necesare. De asemenea, nu există lucrare subterană fără efecte la suprafață. Există spații la Charles de Gaulle unde înălțimea elementelor vizibile din suprateran vor ajunge și la 4 m” a completat arhitectul Ochinciuc.

Construite după modelul bulevardelor din marile capitale europene, Şoseaua Kiseleff şi bulevardul Aviatorilor au fost amenajate pe parcursul secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului XX ca axe urbane ce făceau legătura între oraş şi zona verde din nord, urmând o concepţie artistică în care aliniamentul de arbori şi masivul vegetal joacă un rol esenţial.

Cum vor arăta pasajele din centrul Capitalei

Pasajul rutier de la Piaţa Presei Libere va avea forma literei Y. Accesul în subteran se va face de pe Șoseaua Bucureşti-Ploieşti, din dreptul Fântânii Mioriţa, iar ieşirea va fi asigurată prin două pasaje subterane spre Bd. Kiseleff şi spre Bd. Mărăşti. Intrarea în subteran de pe Șos. Bucureşti-Ploieşti se va face prin lateral, pe partea dreaptă pe sensul de mers dinspre Ploieşti, printr-o rampă de coborâre.

Rampa de ieşire va fi plasată pe bulevardul Kiseleff tot pe partea dreaptă, pentru a nu schimba profilul actual al bulevardului. Pe bulevardul Mărăşti, rampa de ieşire se va afla pe mijlocul şoselei. Pasajul va fi cu sens unic pe direcţia DN1-Bd. Kiseleff, neexistând intrare în subteran dinspre Arcul de Triumf.

În planul de urbanism zonal sunt prevăzute şi  trei parcări subterane, la Casa Presei, în zona actualului capăt al tramvaiului 41, dar şi în zona turnurilor City Gates.

Lucrarea de la Piaţa Charles de Gaulle va consta, de fapt, din două pasaje subterane, câte unul pe fiecare sens, construite pe direcţia Bulevardului Aviatorilor. Ele vor fi construite de o parte şi de alta a staţiei şi galeriei de metrou, care traversează Piaţa Charles de Gaulle. Pe fiecare sens, lăţimea va fi de 8 m. Respectiv se vor asigura două benzi de circulaţie de câte 3.5 m. Accesul auto se va face direct din Bulevardul Aviatorilor. La suprafaţă, în dreptul rampelor vor fi câte două benzi pe sens, pentru ca apoi pe deasupra pasajului să rămână trei benzi pe sens. Se va intra în pasaj imediat dupa statuia Aviatorilor, se va trece pe sub Piata Charles de Gaulle şi se va ieşi la suprafaţă înainte de ambasada Chinei.

Noul pasaj rutier subteran va avea o lungime totală de 1.392 de metri, dintre care, lungimea rampei din sud va avea 318 metri, cea a rampei din nord 298 de metri, iar partea acoperită 778 metri.


Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Poti citi si:
Close
Back to top button