Ce sistem de încălzire este mai eficient pentru bucureşteni

Dacă în provincie, în ultimii ani, s-au făcut debranşări masive de la sistemul centralizat de distribuţie a energiei termice, pe fondul creşterii preţului agentului termic, subvenţionarea gigacaloriei de către Primăria Capitalei a dus la o debranşare scăzută în rândul bucureştenilor. La nivel naţional, din cele peste 7 milioane locuinţe existente, circa 1,5 milioane de imobile sunt branşate la sistemul centralizat. Din totalul imobilelor branşate din întreaga ţară, o treime, reprezentând peste 565.000 de locuinţe, sunt în Bucureşti. În 2011, rata de debranşare în Capitală a fost de 0,2% din totalul apartamentelor.

Potrivit datelor preliminare ale recensământului din 2011, în Bucureşti sunt peste 692.000 de locuinţe. Dintre acestea, mai bine de 80% sunt branşate la sistemul centralizat de distribuţie a energiei termice. „Dacă în foarte multe judeţe ale ţării problemele pe care le-au avut CET-urile, precum întreruperea furnizării agentului termic sau creşterea costurilor din cauza ineficienţei sistemului, au dus la debranşări masive, în ultimii ani, în Bucureşti nu am observat această tendinţă. Unul dintre motive este faptul că debranşarea este foarte anevoiasă, se întinde pe o perioadă foarte lungă, astfel încât, dacă decizia de debranşare nu este luată la timp, bucureştenii pot rămâne captivi la sistemul centralizat„, a declarat, pentru B365.ro, Cătălin Drăguleanu, directorul de vânzări al Ariston Thermo România, care spune că o eventuală creştere a preţului Gcal va genera creşterea ritmului de debranşare, după cum s-a întamplat în celelalte oraşe ale ţării.

Radu Opaina, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România (FAPR), spune că rata redusă de debranșare este cauzată de faptul că Bucureștiul beneficiază de cele mai multe subvenții la Gcal ”și pentru că majoritatea oamenilor stau mai mult în frig”. 

Pentru acest an, Opaina apreciază că preţul Gcal fără subvenţie va fi de cel puţin 325 lei. În ceea ce priveşte eliminarea subvenţiei, oficialul FAPR crede că, probabil, se va renunța la subvenție atunci când Primăria Capitalei va dori să se împrumute pentru alte proiecte, iar creditorii îi vor impune să elimine subvenţiile la căldură.

Centrală termică versus RADET

Un studiu PricewaterhouseCoopers, solicitat de Primăria Capitalei, a scos la iveală faptul că aproximativ 30% din caldură se pierde în infrastructura subterană.

Pentru producerea unei Gcal în sistem individual cu centrală de apartament costurile se ridică la circa 140 lei, cu peste 50% mai mic faţă de tariful producerii unei gigacalorii în sistem centralizat. Potrivit lui Drăguleanu, şi preţul facturat populaţiei pentru o Gcal. (169,88 lei) este mai mare faţă de costul de producţie cu o centrală termică de apartament, care le permite proprietarilor să gestioneze consumul şi să îşi asigure energia termică şi apa caldă, indiferent de perioada calendaristică.

Preţul mediu pentru achiziţionarea şi instalarea unui sistem propriu şi complet (radiatoare, ţeavă, accesorii, montaj, costuri debranşare) de încălzire variază între 5.500-7.000 lei şi diferă în functie de numărul de camere şi de nivelul de dotare al instalaţiei. Astfel, din cauza investiţiei iniţiale ridicate, mulţi bucureşteni preferă să rămână racordaţi la sistemul centralizat de distribuţie a energiei termice. Un alt aspect care îi împiedică pe bucureşteni să se debranşeze îl reprezintă imposibilitatea de a monta centralele termice decât după o debranşare anevoioasă, potrivit lui Drăguleanu. 

„Printre avantajele centralelor termice de apartament se numără şi confortul sporit, costurile reduse cu până la 45% la întreținere – comparativ cu tariful plătit de proprietarii branșați la sistemul centralizat -, independența energetică, exploatarea facilă, gama variată de puteri, flexibilitatea și controlul energiei termice„, declară Drăguleanu.

Potrivit oficialului Ariston, singurul avantaj al sistemului centralizat de distribuţie a energiei termice (RADET) îl reprezintă lipsa investiției în instalația individuală. Însă, sistemul centralizat învechit denotă ineficienţă şi este imposibil de controlat. De asemenea, defecţiunile sistemului de distribuţie, serviciile de calitate proastă (apa se încălzeşte foarte greu), revizia anuală, datoriile uriaşe ale RADET-ului către furnizorul de combustibil, dar şi datoriile mari ale asociaţiilor de proprietari, care pot duce la sistarea agentului termic, chiar şi pentru cei care îşi plătesc întreţinerea la zi, constituie dezavantajele sistemului centralizat de distribuţie a energiei termice.

Eliminarea subvenţiilor şi scumpirea Gcal, în medie, cu circa 60%, la nivel naţional, ar duce la o amortizare a investiţiei într-o instalaţie cu centrală proprie în 1,1 – 3,2 ani, luând în calcul o creştere a preţului gazului de peste 5%. În cazul în care gazul ar creşte cu peste 15%, investiţia într-un astfel de sistem de termoficare s-ar recupera în 1,2 – 3,6 ani, potrivit calculelor Ariston Thermo. Dacă primăriile n-ar mai susţine cota de subvenţie ce le revine, amortizarea unei instalaţii cu centrală proprie s-ar face mult mai rapid, mai spune Drăguleanu.

Dacă principalii jucători din piaţa de profil susţin că proprietarii care au centrale termice de apartament sunt cei mai avantajaţi, din punctul de vedere al costurilor, Opaina are o altă părere. Potrivit preşedintelui FAPR, centrala de apartament este opţiunea extremă, „de disperare”, în lipsa soluţiei optime. Acesta mai spune că sistemul centralizat actual este impus şi are un caracter de dependenţă forţată a populaţiei de un sistem dictat de cine face politica localităţii. ”Cel mai eficient sistem de termoficare pentru proprietari este sistemul centralizat cu producere cât mai aproape de locul de consum, precum centrala termică de bloc pe bază de gaze naturale, energie solară și alte resurse. În aceste cazuri, costurile sunt mai mici, respectiv la jumătate față de cât sunt în prezent, iar calitatea este superioară”, a punctat Radu Opaina.

Cum poţi avea o factură mai mică la gaze

Pentru realizarea de economii suplimentare în cazul optării pentru un sistem propriu de încălzire se pot instala centrale termice în condensare, care asigură o eficienţă net superioară, de până la 108%. „Centralele termice în condensare se pliază pe tendinţele actuale privind folosirea de tehnologii verzi, aducând, în acelaşi timp, economii de până la 35% la consumul de gaz, comparativ cu centralele convenţionale. Conform calculelor noastre, diferenţa de preţ dintre o centrală termicî în condensare şi una convenţională din gama de top se amortizează în aproximativ doi ani. Estimarea a fost realizată ţinând cont de consumul anual de gaz necesar pentru încălzirea şi prepararea apei calde pentru un apartament cu o suprafaţă de aproximativ 70 de metri pătraţi”, spune Drăguleanu.

Costul unei centrale termice conveţionale variază între 1.990 lei şi 2.700 lei, în funcţie de marca, modelul şi puterea acesteia.