Cele mai „verzi” şi mai sigure zone de locuit din Capitală

Din punct de vedere al ratei infracționalității, cea mai vizată zonă este sectorul 1, unde s-au înregistrat 15.672 de infracţiuni sesizate în anul 2011, potrivit statisticilor Poliției Capitalei. A doua cea mai periculoasă zonă din Capitală este sectorul 3. Aici au fost înregistrate, în decursul anului trecut, 15.555 de infracţiuni. În sectorul 2 au fost sesizate 15.372 de infracţiuni, în timp ce în sectorul 4 au fost sesizate 13.229 de infracțiuni, în timp ce sectorul 6 se poziționează pe locul 5, aici înregistrându-se 12.446 de infracţiuni, potrivit Adevărul. Sectorul 5 ocupă ultimul loc în topul realizat de Poliţia Capitalei, în funcţie de numărul de infracţiuni sesizate. Astfel, aici, în anul 2011, au fost înregistrate 11.602 infracţiuni.

Clasamentul se schimbă radical dacă vorbim despre numărul de violuri înregistrate în fiecare sector. Primul loc îl ocupă sectorul 5, unde s-au sesizat, anul trecut, 31 de astfel de agresiuni. Locurile doi şi trei sunt ocupate de sectoarele 4 şi 6, cu câte 19 violuri comise. Pe locul patru este clasat sectorul 2, cu 18 violuri înregistrate, iar pe cinci se situează sectorul 3, cu 17 violuri sesizate. Cele mai puţine violuri, respectiv 13, au fost înregistrate în sectorul 1, care ocupă ultimul loc în top. 

Spaţii Verzi

Potrivit Cadastrului Verde stabilit de Primăria Municipiului București (PMB), în anul 2011, fiecare locuitor al Capitalei beneficiază de 23, 21 metri pătraţi de spațiu verde. Sectorul 1 este cea mai „verde” zonă a orașului, cu 77,19 metri pătraţi de spațiu verde pe cap de locuitor, de circa opt ori mai mult decât întinderea înverzită de care se bucură cetățenii din celelalte cinci sectoare. Fiecărui bucureștean din sectorul 1 îi revin 2,44 arbori. 

Pe locurile codașe ale topului „verde” se află sectoarele 5 și 2, cu 12,80 metri, respectiv 12,43 metri de spațiu verde pe cap de locuitor, și cu 0,69, respectiv 0,55 arbori pentru fiecare orășean.

Specialiștii afirmă că este foarte important ca cetățenii să se orienteze către zone cât mai înverzite. Dan Trifu, președintele asociației Eco Civica, a precizat pentru Adevărul că sănătatea populației este afectată de lipsa spațiilor verzi. „Calitatea aerului este mult mai bună în zone cu vegetație, ceea ce duce la prevenirea multor boli. De asemenea, temperatura este mai scăzută în cartierele împânzite cu arbori‟, a menționat Dan Trifu.

Poluarea fonică

Bucureștiul este cel mai gălăgios oraș din țară, potrivit hărții de zgomot realizată de Primăria Capitalei.

Totodată, 85% din populaţie este afectată de poluarea fonică, locuitorii din centru fiind cei mai expuși. De exemplu, pe Bulevardul Magheru media de zgomot este 80 de decibeli, cu 30 mai mult decât media admisă de UE, respectiv 50 de decibeli. Totuşi, bucureștenii preferă în continuare apartamentele amplasate stradal, în schimbul celor din zone liniştite.

Pe lângă centru, cele mai zgomotoase bulevarde sunt cele din Olteniţei, Ferdinand, Ghencea și Pantelimon, unde zgomotul străzii poate atinge şi 80 de decibel în timpul zilei. La polul opus se află cartierul Drumul Taberei, unde multe blocuri sunt situate ceva mai departe de arterele principale, iar nivelul zgomotului este, în medie, de 30 de decibeli. La fel se întâmplă în Prelungirea Ghencea și în Berceni.

Nicușor Dan, președintele Asociației „Salvați Bucureștiul”, susține că aceste probleme fonice ar putea fi diminuate prin urmarea modelelor altor capitale europene. Primul pas ar fi eficientizarea transportului în comun, urmat de descurajarea circulației rutiere în centru prin realizarea unor rute ocolitoare la periferie. „În reducerea zgomotului stradal, este importantă și crearea spațiilor pentru bicicliști‟, a spus Nicușor Dan.