Cele mai bune și mai frumoase proiecte de arhitectură bucureșteană au fost premiate în cadrul Anualei de Arhitectură București. Ajunsă la a 20-a ediție, Anuala „recompensează inovația și creativitatea și oferă o rampă de lansare pentru tinerii arhitecți„. “Ne bucurăm să fim împreună și să premiem cele mai frumoase proiecte arhitecturale. Bucureștiul începe să redevină un oraș al frumosului, atât clienții cât și arhitecții au demonstrat curaj, viziune și oferă privirii trecătorului clădiri impresionante”, spune Emil Ivănescu, președinte OAR.
2022 a fost un an creativ pentru piața de arhitectură din București. Orașul a fost înfrumusețat cu imobile noi sau refăcute, clădiri de locuințe, de birouri sau spații comerciale care au reușit să surprindă datorită designului lor. Categoriile premiate în acest an aniversar au fost: arhitectură construită, arhitectură amenajărilor interioare, arhitectură de portofoliu și cercetare prin arhitectură.
Emil Ivănescu, președinte OAR-B: “Am descoperit în timpul jurizării cele mai spectaculoase proiecte de locuințe individuale și colective, publice și de patrimoniu, arhitectură de interior și proiecte de portofoliu ale arhitecților bucureșteni. Anuala de Arhitectură București 2022 premiază întreaga echipă ce contribuie la finalizarea cu succes a unei construcții: arhitecți, clienți, dezvoltatori, antreprenori, instituții, project manageri, ingineri și constructori. Pentru că a inova și a crea în arhitectură este, realmente, o muncă de echipă”.
Arhitectura locuinței individuale: Casa Studio împrejmuită de verdeață
Casa Studio 2. Arhitecți: Răul-Dan Ardelean și Simina Dron. „Într-un țesut eterogen de la marginea Bucureștiului, loc al “dezvoltărilor” imobiliare tipice, își face loc Casa Studio. Proiectul se prezintă ca un volum izolat, împrejmuit de o vegetație verde în permanență. Casa se lasă descoperită prin parcurgerea ei. Proiectul ia în primire scenarii și constituie un cadru intim al cotidianului, o îmbinare armonioasă între activitățiile personale și profesionale ale beneficiarului” , spun arhitecții în prezentarea proiectului.
Casa cu structura aparentă / Arhitecți: Attila Kim, Gabriel Chiș Bulea, Alexandru Szuz Pop, Adina Marin, Andreea Precup și Anisia Mouhamed. „Arhitectura casei este inspirată de frumusețea elementelor brute de beton structural, care aproape întotdeauna, după doar o scurtă perioadă de timp, sunt înglobate în pereții construcțiilor. Casa este proiectată pentru o familie tânără cu trei copii, pentru care relația diversificată și directă cu spațiul exterior joacă un rol major. Necesitățile funcționale sunt rezolvate pe un singur nivel, oferind posibilitatea transformării acoperișul circulabil într-o zona exterioară care să permită perspective deschise. Grădinile de la nivelul parterului, în directă legatură cu spațiile interioare, au un caracter mult mai intim, fiecare având propriul specific”, spun arhitecții în prezentarea proiectului.
Arhitecți: Andrei Șerbescu, Adrian Untaru, Bogdan Brădățeanu, Petra Bodea, Valentina Țigâra, Elena Zară, Mihail Filipenco, Adrian Bratu, Traian Iacob, Chan-Woo Park, Diana Buță, Ana Băbuș, Radu Constantin. „Ca în multe alte locuri din Bucureşti, şi aici apare mai întâi o nevoie de a potrivi cumva împreună mai multe piese dintr-un cartier ale cărui trăsături s-au amestecat şi suprapus de-a lungul timpului. Acestei nevoi i se adaugă şi o încercare de recuperare a ceva din eleganța uneori mai reţinută, alteori mai capricioasă, a unei arhitecturi bucureştene în care mijloacele folosite au fost, adesea, doar jocul suprafeţelor, texturilor şi nuanţelor diferite de tencuieli, adâncirea pliurilor sau reliefarea cutelor şi muchiilor. Această stratificare a închiderilor, precum şi amestecul de materiale şi nuanţe sunt, la rândul lor, un altfel de fragmentare” spun arhitecții în prezentarea proiectului..
Autor principal: arh. Carmen Tănase, coautor: arh. Andrei Egli. Poziționat într-un țesut eclectic, printre clădiri vechi și noi, într-o varietate de scară cum numai Bucureștiul poate să ofere, Rosetti Apart Hotel este o prezența discretă, de scară redusă, ascuns în spatele statuii lui I.L. Caragiale din piațeta cu același nume. Boutique Apart-hotelul adăpostete 25 de unitați de cazare de tip studio, fiecare camera fiind dotată cu o zona de dormit, o chicineta și un loc de luat masă.
Arhitectură și patrimoniu: Vila inginer Constantin Bușilă. Vila inginer Constantin Bușilă din str. Rabat nr. 1. Arhitecți: Cristina Woinaroski, Oana Floarea. Imobilul din București, str. Rabat nr. 1, a fost construit în 1932 după planurile arh. Duiliu Marcu, de către antrepriză de construcții a ing. Emil Prager, care este și autorul proiectului de rezistență. Clădirea, naționalizată în anii ’50, a suferit multe intervenții improprii: la exterior, vopsirea paramentului de cărămidă aparentă, a elementelor decorative din piatră, a grilajelor metalice, acoperindu-se elementele cromate, iar la interior, compartimentări abuzive; instalații trase aparent; înlocuirea tuturor placajelor originale în băi; lăcuirea inadecvată a lambriului și a parchetului original de la parter; înlocuirea parțială a tâmplăriei originale, a ferestrelor de la parter, și totală a celor de la etajul I cu tâmplărie PVC; înlocuirea parchetului original de la etajul I; modificarea parapetului balustradei scării principale etc.
Arhitecți Bogdan Ciocodeica, Adelina Cucoranu, Ana Porim. Situată în inima Bucureștiului, într-unul dintre cartierele istorice, Casa Lea este o clădire tipică din secolul al XIX-lea. Inspirându-se din arhitectură franceză a vremii, casa se caracterizează prin tavane înalte, bogat decorate cu elemente din lemn și ipsos; uși din sticlă de cristal și podele din lemn masiv. Abordarea arhitecturală este definită de două direcții principale. În primul rând intenția proprietarilor a fost de a conservă și restaura cât mai mult din clădirea originală, respectând istoria și arhitectură casei. Celălalt obiectiv major a fost crearea unui spațiu care să pară contemporan și cu adevărat adaptat unui stil de viață modern. Casa Lea este despre revendicarea unei piese din istoria arhitecturii și aducerea ei în secolul XXI; este vorba despre găsirea echilibrului fin între onorarea trecutului și construirea pentru viitor; un amestec de vechi și nou care arată și se simte că și cum ar fi fost mereu împreună, spun arhitecții.
Arhitecți: Andreea Oana Cucu și Adrian Ioan Ciorgovean. Spațiul Nood e poziționat la parterul clădirii de birouri “Centrul de afaceri Afi Victoriei Plaza” și beneficiază de un decor retras, izolat de Piața Victoriei. Amenajarea a fost solicitată în contextul reinventării branding-ului și a dorinței de a oferi clienților experiența senzorială a unui mediu special creat pentru degustări. Funcțiunea hibridă (cofetărie-cafenea-wine bar) și organizarea fluxurilor au fost posibile în doar 55 mp. Individualitatea spațiului și a brandului în sine este creată în jurul principiului care promovează un stil de viață echilibrat și o nutriție sănătoasă.