În București, pe Strada Rotundă nr. 4 locuiește de ceva timp Cara. Prin „ceva timp” înțelegem anii ’50. Prin Cara înțelegem ștrandul. Povestea celor „Trei Ligheane” din Titan este pe cât de lungă, pe atât de tumultuoasă.
Ștrandul Titan, cunoscut de generații de bucureșteni drept „Trei Ligheane” a fost unul dintre emblemele zilelor toride în estul Capitalei. Cele trei bazine în care se adunau vara locuitorii cartierului au dispărut treptat din viața orașului, iar locul de pe Strada Rotundă nr. 4 este astăzi în paragină.
După decenii de funcționare și niște ani de delăsare, viitorul celor aproape șase hectare este din nou un subiect pe agendele consilierilor Sectorului 3.
Pentru locuitorii din Titan, numele „Trei Ligheane” este unul cu rezonanță. Așa a rămas în memoria cartierului complexul de agrement, referință la cele trei bazine pe care le găzduiește.
Data inaugurării ștrandului este asociată adesea cu apariția cartierului Balta Albă, respectiv sfârșitul anilor ’50 și începutul anilor ’60. Existența și transformările la care a fost supus Ștrandul Titan au fost consemnate, printre altele, în povestirile celor care au copilărit în zonă.
Într-un articol publicat în Dilema.ro, Andrei Manolescu relatează experiența sa cu binecunoscutul loc din Titan. Înaintea ștrandului, își amintește el, aici exista un maidan denumit de copiii din cartier „groapa”, folosit iarna pentru săniuș. Ulterior, terenul a devenit șantier, iar în locul lui au apărut cele trei bazine albastre.
Cele trei piscine au fost denumite local „Olimpicul”, „Trefla” și „Fasolea”. Acestea erau neobișnuite pentru vremurile de atunci: unul dintre ele avea peste 50 de metri, iar altul era în formă de inimă. În ciuda aspectului impresionant, bazinele se confruntau cu problema apei murdare.
Exista o problemă, pe care o știam și de la Câmpina, orașul unde petreceam la bunica o bună parte a verii: apa murdară. Nu existau, ca astăzi, sisteme de reciclare, iar apa trebuia complet schimbată din cînd în cînd. Imediat după schimbare era albastră, dar cam rece, apoi, în zilele următoare, se înverzea treptat până ajungea la culoarea unei bălți cu broaște. Administratorii o schimbau prea rar. Cu siguranță nu respectau regulile de igienă, povestește jurnalistul.
În ciuda acestui fapt, ștrandul era arhiplin, fiind unul dintre principalele puncte de distracție pentru bucureșteni. Spațiul nu a scăpat de naționalizare în perioada comunistă. Ulterior, prin anii ’90 a fost concesionat.
După 1990, acesta devine din ce în ce mai cunoscut sub numele de Cara. Motivul este preluarea spațiului de către firma privată SC Cara Impex SRL, printr-un contract semnat în 2003, valabil timp de 25 de ani.
În timp, Ștrandul „Trei Ligheane” a fost concesionat, iar în 2012 era deja deținut de Nelu Cuza, capul clanului Cuza și fost membru PSD. De acolo, istoria administrativă a intrat într-o nouă etapă, atrăgând după sine declinul.
În 2015 a ajuns pe mâna primarului PDL Liviu Negoiță. Atunci, două dintre bazine au fost dezafectate, iar terenul s-a transformat într-un fel de club exclusivist, destinat apropiaților conducerii. Cei care erau angajați ai noului local preconizau că cele două piscine aveau să se redeschidă în 2016. Din păcate, nu a fost așa.
Timpul a fost nemilos cu ștrandul în care au răsunat decenii întregi râsetele bucureștenilor. Pandemia a fost punctul culminant, căci atunci s-a întrerupt definitiv orice activitate desfășurată pe cele aproape 6 hectare de teren.
Conform documentelor Primăriei Sectorului 3, Ștrandul Cara este proprietate publică a Municipiului București și aparține Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). La 28 august 2025, Consiliul Local Sector 3 a adoptat Hotărârea nr. 388, prin care a solicitat Consiliului General al Municipiului București transferarea administrării Ștrandului Titan de la ALPAB către Sectorul 3.
Scopul menționat este reabilitarea spațiului. Primăria Sectorului 3 susținea că transferul este necesar pentru ca administrația locală să poată investi în refacerea complexului. Într-o ședință din septembrie 2025 a fost discutată problema contractului de asociere cu Cara Impex, despre care s-a afirmat că are termen până în 2028, fapt concordant cu durata de 25 de ani prevăzută de contractul semnat în 2003.
În vara acestui an, cetățenii Sectorului 3 au lansat o petiție în care solicită transformarea fostului ștrand în parc. La scurt timp după prezentarea cererii, aceștia au aflat că administrația locală avea deja planuri cu cei 570.000 de metri pătrați. Un consilier PSD a propus construirea unei unități medicale.
Totuși, pe 24 septembrie petiția înaintată de oameni a fost înregistrată la Direcția Relații cu Publicul. Acum, inițiatorii așteaptă programarea unei audiențe cu primarul Ciprian Ciucu.