Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, pentru că cineva a decis că limbile trebuie explicate, a exorciza înseamnă “A rosti rugăciuni, descântece pentru a alunga demonii din trupul unui posedat. – Din fr. exorciser, lat. exorcisare.”
Conform experienței mele de viață, conform interacțiunii mele cu alți oameni, dar și cu mine însumi, toți avem draci pe noi, prin urmare, concluzia e simplă, fiecare om are nevoie de exorcizări repetate, căci dracii, după cum probabil ați observat, pleacă și se întorc, pleacă și se întorc după bunul lor plac, de parcă noi am fi târfele lor.
Există, însă, și locuri lumești în București unde dracii sunt mai ușor de lăsat la o parte pentru bucurii strict trupești. Sunt metode prin care omul poate uita răul făcându-și un rău mai plăcut.
Marțea, în Control, de exemplu, acatistele de la bar sunt la jumătate de preț, iar seara se transformă într-o rugăciune colectivă, cei mai evlavioși dintre enoriași căzând în genunchi cuprinși de rugăciunile repetate. Eu însumi, la un moment dat, deși locuiam peste drum, exaltat de whisky-ul nostru care ne ești în pahare am ales să mă culc pe trotoar, nu peste drum, acasă.
Urmează o incursiune în trecut, din simplul motiv că eu nu las trecutul să mă lase în pace. Pe vremuri, exista posibilitatea să intri complet exorcizat în weekend. Joia la Gaia te curăța de toate păcatele. Toată lumea bună a Bucureștiului venea acolo să se roage, dar, dacă vă aduceți aminte, nu toți eram lăsați să intrăm în biserică.
Vă dați seama că n-am venit eu direct de la Drăgășani la Gaia. Exorcizarea mea prin consumul de alcool a început în Triunghiul Bermudelor format de Terasa Argentin, Club A și Fire.
Multe amintiri s-au pierdut aici, la o vârstă la care coma alcoolică te trimitea direct în Nirvana, nu mai aveai nevoie de alte rugăciuni. I-am zis acum Triunghiul Bermudelor pentru că, într-o seară, oricâte rugăciuni aș fi zis eu, nu m-au lăsat să intru în Club A, pentru că eram în bermude. Nu m-au lăsat nici după ce mi le-am dat jos, ajutat de faptul că băusem la Argentin și în Fire.
Guest House este un loc în care eu încă nu am fost, dar multă lume mi-a povestit cum s-a exorcizat acolo repetitiv, deci mergeți la sigur.
McDonalds-ul din Piața Romană este un loc în care eu personal m-am exorcizat de foarte multe ori cumpărându-mi o porție de aripioare, o porție de cartofi medii și un happy meal, căci, atunci când ești copil n-ai demoni pe tine. O exorcizare cu cap, însă, mai intelectuală este dacă îți iei cartofi de la Mc și aripioare de lângă, de la KFC. KFC-ul are și acest dar, de a te face să simți exorcizarea și câteva ore mai târziu, când mergi la toaletă și te rogi să se termine exorcizarea. Ce poftă mi s-a făcut! De fast food, nu de toaletă. Deși am amintiri mișto și din toalete.
Șaormeria Dristor, cea clasică, din Dristor. Am locuit în apropierea ei și era singurul loc cu coadă din București la începutul anilor 2000. Nu doar un deliciu culinar, șaormele erau și o oportunitate de a vedea cât de mult pot să casc gura în cazul în care decideam să mă exorcizez folosindu-mă de o carne mai vie să spunem. Un pic picant și maioneză cu usturoi.
Evident, ne putem exorciza și cu chestii dulci, nu doar sărate. Nu mai știu dacă era 2003 sau 2004 când era să mă exorcizez definitiv la Agapitos, unde am intrat, am luat o prăjitură și mi s-au cerut 200.000 de lei vechi, adică un sfert din bugetul meu lunar, iar mie mi-a fost rușine să zic “Ah, nu, lăsați!” A fost bună.
Dacă am mers în trecut, haideți să mergem puțin și în viitor, mai ales că toată lumea stă cu sufletul la gură pentru când se va deschide Catedrala Mântuirii Neamului. Aici, însă, cum și este de așteptat, va fi vorba de exorcizare în masă. Mi-e și frică să mă duc, că, dacă dupe aceea o să-mi placă țâțele, io ce fac cu experiența căpătată la șaorma?
Nu în ultimul rând, ne putem exorciza oricând la orice Mega. Eu, de exemplu, am un comportament foarte straniu la Mega în ultima vreme. Merg, așa, printre rafturi și zici că sunt altare, că numai cruci îmi vine să-mi fac. Deci, merge soto.
Atât pentru astăzi. Vă mulțumesc pentru atenție. Ah, era să uit, dacă avem timp să ne exorcizăm mai gratis, putem oricând să fim mai buni și mai îngăduitori unii cu alții, iar în loc de reproșuri să ne oferim iertări. Pup. Doamne ajută și Doamne ferește, exorcizarea pe toți ne pândește. Adi Posedatu.
Nota B365.ro – Tot Adrian, mai jos: