Cel mai sigur loc din București: Buncărul antiatomic secret al lui Ceaușescu de sub Palatul Primăverii a fost desecretizat, dar tot secret rămâne

Dacă dictatorii nu-și fac buncăr anti-orice-nenorocire, atunci cine? La suprafață, fosta reședința a familiei Ceaușescu din București este sufocată de încăperi în stil rococo și Louis al XIV-lea, iar în subteran se află un buncăr secret, locul în care s-ar fi refugiat familia Ceaușescu și prietenii ei în caz de primejdie majoră.

Este singura reședința privată din București și din România prevăzută cu buncăr, special proiectat ca să protejeze în caz de atac chimic sau nuclear. Adăpostul-muzeu a fost deschis marelui public în anul 2016, apoi a fost ferit de ochii curioșilor.

Buncărul antiatomic al lui Ceaușescu – povestea

În anul 2016, Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), cea care administrează și în prezent Palatul Primăverii din București, vorbea pentru prima dată despre buncărul secret antiatomic al lui Ceaușescu. Pentru suma de 200 de lei, oricine putea să viziteze adăpostul dar, între timp, buncărul nu a mai fost inclus în tururile ghidate ale Palatului-Muzeu. Despre cum arată în prezent Palatul lui Ceaușescu am scris aici.

Buncărul lui Ceaușescu e îngropat la zece metri sub pământ

Prevăzător și paranoic, mereu în gardă ca să nu fie asasinat, Ceaușescu putea să coboare imediat în “beciul” său, un buncăr proiectat să reziste bombardamentelor, atacurilor chimice, biologice sau nucleare. Pentru că Ceaușescu nu avea beci pentru murături, ci buncăr-fortăreața ca să supraviețuiască unei eventuale Apocalipse. Adăpostul a fost păstrat exact în forma în care se afla în anul 1989 când Nicolae și Elena Ceaușescu și-au aflat sfârșitul brusc și violent.

Buncărul este cât o garsonieră și a fost decorat cu cadouri primite de Ceaușescu; nu are baie și nici bucătărie, dar are coarne de cerb

17 trepte albe, de marmură duc spre o ușa masivă, închisă ermetic. În spatele ei se află o camera de 24 de mp, dotată cu sisteme de ventilație speciale situate în partea de sus a pereților. Buncărul este îngropat în beton la zece metri sub pământ și este situat într-o laterală a Palatului Primăverii. Înăuntrul buncărului se află o masă de lemn masiv, înconjurată de opt jilțuri sculptate, iar încăperea este decorată cu tot felul de cadouri primite de Ceaușescu, cum ar fi un strung primit în dar de la tovarășii bulgari și un tablou realizat din coarne de cerb. Buncărul lui Ceaușescu nu are însă baie și nici bucătărie, semn că a fost destinat să fie folosit pentru o perioada scurtă de timp. “Nu există foarte multe informații oficiale sau informații publice cu privire la acest buncăr, iar de cele mai multe ori nu putem să luăm legătură cu persoane care să ne poată spune despre ce s-a întâmplat de fapt aici, fiindcă foarte multe s-au făcut în mare secret în momentul în care s-a construit acest palat”, a declarat Tudor Baican, unul dintre ghizii Palatului Primăverii, pentru Mediafax în anul 2016.

Adăpostul antiatomic de sub Casa Poporului ar fi cât un bloc cu trei etaje

De ce s-ar fi pus Ceaușescu la adăpost într-un buncăr fără baie? Misterul poate fi lămurit. În sala garsonieră cu coarne de cerb poate fi văzut un zid de cărămizi, care a fost acoperit în grabă cu faianță, și care ar duce la un pasaj secret. Pasaj care, la rândul său, ar duce la o altă încăpere -adevăratul buncăr- cu alt culoar care are ieșire în zona Lacului Floareasca. Informațiile, detaliile nu au fost făcute publice niciodată. După 1989, despre existența unui buncăr uriaș antiatomic care se află sub Casa Poporului au vorbit tot felul de ofițeri de securitate. Au declarat că adăpostul antiatomic de la Casa Poporului ar fi uriaș, comparabil cu un bloc cu trei etaje, în care ar fi încăput toată nomenclatura comunistă, cu familia Ceaușescu în frunte. Că ar avea apartamente, pompe de ventilație suedeze și o sală de comandă uriașă care trebuia să fie conectată telefonic cu toate unitățile militare din România, în caz de război. Că ar fi ca un submarin antiatomic, total etanș. Totul rămâne însă secret. Nimeni nu a fotografiat și nici nu a filmat vreodată buncărul de la Casa Poporului, din simplul motiv că nu este al poporului.