Cel mai provocator weekend din București e acum. Femei muncite, de la țară, și lucrătoare sexuale se întâlnesc pe strada Popa Tatu

15 iun. 2023
533 afișări
Cel mai provocator weekend din București e acum. Femei muncite, de la țară, și lucrătoare sexuale se întâlnesc pe strada Popa Tatu
În București, expoziție cu portrete ale lucrătoarelor BDSM, Stapâne/Mistress/Dominatrix, realizate chiar de una dintre ele. “BDSM/fetiș, o comunitate marginalizată din cauza modului în care am fost educați să ne percepem sexualitatea”. Foto credit: Virginia Lupu.

Eveniment provocator, îndrăzneț, cu totul special, o privire fără prejudecată în doua lumi total opuse, cea a femeilor din mediul rural, lucrătoare casnice, și cea a stapânelor BDSM. Centrul de Resurse în Fotografie prezintă, pe 15 iunie, de la ora 19:00, vernisajul expoziției “Female gaze on sexuality and femininity”. În cadrul evenimentului ce va avea loc la Is This Art? Gallery (Str. Popa Tatu 68, București), Ilina Schileru și Virginia Lupu își vor prezenta lucrările realizate pe parcursul rezidenței artistice derulate în ultimele luni de CdRF, care a avut ca temă sexualizarea femeii și a feminității în cadrul unei minorități din România. Expoziția va putea fi vizitată gratuit în perioada 16 iunie – 14 iulie la Is This Art? Gallery, Popa Tatu 68.

Lucrătoarele casnice și lucrătoarele sexuale BDSM sunt subiectele alese de cele două artiste

Perspectivele celor două artiste chestionează tabloul complex al dinamicilor de putere, violenței și stereotipurilor de gen, traversând (auto)obiectivizarea, influențele (religioase, culturale, sociale sau politice) care duc la interiorizarea și perpetuarea unor atitudini girate de un sistem depășit ori a unor prejudecăți și idei nerealiste despre sex, sexualitate și iubire”, se arată in prezentarea expoziției.

„Rezidența CDRF a fost o oportunitate pentru a evidenția felul în care sunt percepute femeile și, cel mai important, modul în care se percep ele însele într-un mediu încă profund patriarhal.” Foto credit: Ilina Schileru.

Ilina Schileru ne arată cum sunt percepute femeile în mediul rural

Ilina Schileru documentează, de douăzeci de ani, probleme precum egalitatea de gen și drepturile femeilor și ale lucrătoarelor casnice, într-o zonă rurală, nu departe de un fost oraș industrial, din sud-estul României. „În practica mea artistică folosesc diverse medii, de la desen la pictură, fotografie și video la instalații cu neon, abordând subiecte din jurul ierarhiilor sociale printr-un vocabular estetic vizual, uneori integrând și o componentă participativă din partea publicului. Rezidența CDRF a fost o oportunitate pentru a evidenția felul în care sunt percepute femeile și, cel mai important, modul în care se percep ele însele într-un mediu încă profund patriarhal.”

Ilina Schileru documentează, de douăzeci de ani, probleme precum egalitatea de gen și drepturile femeilor și ale lucrătoarelor casnice, într-o zonă rurală. Foto credit: Irina Schileru.

Virginia Lupu este political mistress și face portretul lucrătoarelor sexuale BDSM, cele care practică activitatea de Stapâne/Mistress/Dominatrix

Virginia Lupu propune o serie de portrete ale femeilor dintr-o zonă complet diferită – cea a lucrătoarelor sexuale BDSM, care practică activitatea de Stăpâne/ Mistress/ Dominatrix. „Am integrat o modalitate sigură și consensuală de a explora emoții dificile; activitățile BDSM și explorarea fetișurilor permit ambelor părți (atât partea dominantă cât și cea submisivă) să-și recapete relația cu corpul și cu propria sexualitate într-un mod eliberator și responsabil.”

„Prin munca mea Political Mistress, am reușit să deconstruiesc anumite idei pe care le aveam internalizate despre dinamici sexuale, practicand BDSM într-un mod etic, adică antrenând bărbați beta să devină cel puțin ființe umane decente prin sesiuni de umilire, schimb de putere, negarea orgasmului sau punându-i în cuști de castitate”. Virginia Lupu face parte din comunitatea BDSM și ne propune o serie de portrete ale lucrătoarelor sexuale BDSM. Foto credit: Virginia Lupu.
Sexualizarea presupune, de multe ori, și un dezacord în aspectul exterior cu statutul vârstei sau al stării interioare”

B365. ro: Ce înțelegeți prin sexualizarea femeii și a feminității?

Ilina Schileru: Cred că este formula prin care femeia se raportează la ceilalți prin corp și se reflectă în felul în care se îmbracă, se machiază sau răspunde la stimulii sociali – alegând să se exprime printr-un anumit aspect exterior. Sexualizarea presupune, de multe ori, și un dezacord în aspectul exterior cu statutul vârstei sau al stării interioare. Am văzut și am trăit personal mimetismul, ca formă de adaptare (care poate duce la auto-sexualizare) – este un proces care începe chiar înaintea adolescenței, și funcționează după reperele care se află în proximitate (parinți, tutori, vecini, prieteni).

„Femeile din mediul rural sunt o forță. Le admir pentru reziliență. Ele țin totul împreună”. Foto credit: Ilina Schileru.
Nu suntem menite să fim privite doar ca niște bucăți de carne vie, sexualizate și apoi abandonate când am pierdut lupta cu timpul”

Virginia Lupu: Sexualizarea femeii implică presiunea patriarhală pe standard de feminitate, dar și pe rol social. Femeia trebuie să fie submisivă, să și îndeplinească rolul domestic, să procreeze și de cele mai multe ori devine invizibilă după o anumită vârstă. Multe femei se pierd în acest proces greoi și nesatisfăcător pentru că nu suntem menite să fim privite doar ca niște bucăți de carne vie, sexualizate și apoi abandonate când am pierdut lupta cu timpul – există o presiune imensă pe roluri de gen, dar mai ales pe ce ar trebui să facă o femeie cis ca să îi fie validată ‘feminitatea’ de către patriarhat, în timp ce femeile Trans sunt excluse. Femeile trans sunt tot femei și nu datorăm patriarhatului să ne încadrăm în niciun standard nerealist de feminitate!

B365. ro: Este sexualizarea femeii Artă? Care este mesajul lucrărilor dumneavoastră?

Ilina Schileru: Nu cred ca sexualizarea femeilor este artă. Și în același timp multe lucruri pot fi artă. Nu am un mesaj anume, fotografiile pe care le expun la CdRF sunt o privire subiectivă asupra unui aspect al realității, așa cum îl văd eu. Eu selectez cadrele, eu mă concentrez pe un detaliu anume, eu direcționez atenția privitorului, prin aparat.

Foto credit: Ilina Schileru.
Pentru mine, ‘artă’ nu mai înseamnă nimic. Munca artistică și politică, în schimb, înseamnă mult”

Virginia Lupu: Din păcate, pentru mulți, sexualizarea femeii este privită drept artă. Pentru mine deconstruirea ideii de sexualizare și obiectificare a femeii este un statement politic care poate fi considerat și unul artistic, dar din păcate, încă suntem destul de retrograzi în ansambul de comunitate artistică/ culturală legat de ceea ce înțelegem prin artă. ‘Artă’ – acest termen folosit de o elită, artă pusă pe pereții galeriilor pretențioase, de cele mai multe ori problematică, lucrări care se vând unor privilegiați la prețuri exorbitante – sincer, din acest punct de vedere, pentru mine ‘artă’ nu mai înseamnă nimic. Muncă culturală, artistică și politică, în schimb, înseamnă mult. Asta apreciez și voi aprecia tot timpul.

Femeia, așa cum am cunoscut-o eu de la finele anilor 80 și până în prezent, în mediul rural, este un personaj nevoit să fie puternic”

B365.ro: Care este statutul femeii în zona rurală? Ce schimbări ați observat și care sunt cele mai importante aspecte pe care le semnalați artistic și în ce mod?

Ilina Schileru: Femeia așa cum am cunoscut-o eu de la finele anilor 80 și până în prezent, în mediul rural, este un personaj nevoit să fie puternic. Este o femeie care e în stare să tranșeze un animal de talie mare și să îl transforme în pachete care umplu un congelator industrial în câteva ore și a doua zi e în stare să își pună tocuri de zece centimetri și să se aranjeze pentru un eveniment cu două sute de persoane, din poziție de amfitrioană, așa am cunoscut eu femeile din mediul rural, sunt o forță. Le admir pentru reziliență. Ele țin totul împreună.

Sexualitatea poate fi terapeutică și vindecatoare, mai ales atunci când implică o experiență consensuală și pozitivă care promovează bunăstarea fizică, emoțională și psihică”

B365.ro: Care este mesajul lucrărilor dumneavoastră?

Virginia Lupu: Mass-media și sistemul capitalist joacă un rol semnificativ în modelarea înțelegerii noastre asupra propriei sexualități, dar și a sexualitatii, în general. În mass-media, imaginea femeii este adesea folosită pentru a vinde produse de frumusețe sau a încuraja cultura dietelor ceea ce poate crea standarde nerealiste asupra ideii de ‘feminitate’ (și cum definim de fapt feminitatea) și întărește stereotipurile de gen. De asemenea, contribuie la propagarea violenței de gen, consolidând stereotipuri dăunătoare și redefinind sexualitatea ca fiind obiectificare. De fapt, sexualitatea poate fi terapeutică și vindecatoare, mai ales atunci când implică o experiență consensuală și pozitivă care promovează bunăstarea fizică, emoțională și psihică, bazată pe intimitate și conexiune, nu pe niște standarde de frumusețe nerealiste și idei conservatoare despre sex și iubire.

Foto credit: Virginia Lupu.
Dinamicile BDSM au ca bază prioritizarea siguranței, a comunicării și a consimțământului, ceea ce nu se regăsește adesea în relațiile hetero-vanilla”

Virginia Lupu: La începutul pandemiei, de frica precarității și din lipsa unui context creativ, am început activitatea ca online Dominatrix, ulterior, mutându-mi practica și în ședințe pe viu, unu-la-unu. În acest mod, am reușit să mă integrez și să am acces la comunitatea de BDSM/fetiș, o comunitate marginalizată datorită modului în care am fost educați de patriarhat și media sa ne percepem sexualitatea, fiind îndoctrinați de binaritatea F/M, de ideea ca sexualitatea este doar vanilla (adică doar în standarde normative, de penetrare și reproducere). Prin munca mea Political Mistress, am reușit să deconstruiesc anumite idei pe care le aveam internalizate despre dinamici sexuale, practicand BDSM într-un mod etic, adică antrenând bărbați beta să devină cel puțin ființe umane decente prin sesiuni de umilire, schimb de putere, negarea orgasmului sau punându-i în cuști de castitate, obligându-i (consensual) să citească teorie feministă și să doneze bani asociațiilor care luptă pentru drepturile femeilor etc. Am integrat o modalitate sigură și consensuală de a explora emoții dificile, activitățile BDSM și explorarea fetișurilor permit ambelor părti (atât partea dominantă cât și cea submisivă) să-și recapete relația cu corpul și cu propria sexualitate într-un mod eliberator și responsabil. Dinamicile BDSM au ca bază prioritizarea siguranței, a comunicării și a consimțământului, ceea ce nu se regăsește adesea în relațiile hetero-vanilla.

Foto credit: Virginia Lupu.
Seria implică portretele mai multor lucrătoare BDSM, dar ulterior ne-am divizat. Pentru mulți, BDSM-ul nu este politic. Este o munca sexuală, și atât”

B365. ro: De ce ați ales acest subiect? Cât de deschise au fost lucrătoarele BDSM?

Virginia Lupu: Pentru că, la rândul meu, practic aceasta muncă. Inițial, foarte deschise, fiind o comunitate deja cunoscută mie, mi-a fost accesibilă și la îndemână să inițiez o cercetare. Dar, pe parcurs, s-au relevat anumite lucruri. Multe dintre lucrătoarele BDSM nu sunt de acord cu principiile mele politice radicale. Seria implică portretele mai multor lucrătoare BDS dar, ulterior, ne-am divizat. Pentru mulți, BDSM-ul nu este politic. Este o munca sexuală și atât, ceea ce poate fi, evident, la fel de valid. Nu contrazic și nu contest principiile nimănui, dar nici nu am să cad de acord cu idei fasciste. Totodată, fiind parte din comunitate, nefiind infiltrată sau un outsider, asta îmi da dreptul la critică. Doar pentru că te identifici ca Stăpână – asta nu înseamnă că ai deconstruit idei patriarhale.

Foto credit: Virginia Lupu.
„Este sexualizarea femeii artă? Cum o transformăm în artă?. Este o temă atât de actuală și controversată în România”

Andreea Leu, co-fondator CdFR:CdRF, prin galeria “Is this art?” dorește să deschidă o discuție importantă despre privirea masculină neasumată în fotografie și arta compusă din stereotipuri patriarhale despre femei. Această rezidență a fost un prim pas în chestionarea valorii artistice a fotografiei cu femei frumoase, tinere și goale, depersonalizate și obiectificate; un prim pas în chestionarea conștientă a conceptului de “male gaze”, dar și o oportunitate pentru a sprijini vocea artistelor asupra sexualizării femeii și a feminității. Într-un final este sexualizarea femeii artă? Cum o transformăm în artă?. Această temă atât de actuală și controversată în România secolului 21 reprezintă, în concepția CdRF, un demers curatorial de o acută necesitate, la care cele două artiste au răspuns reflexiv și personal. Prin două lupe subiective și complementare aplicate percepției și auto-percepției feminine, lucrările lor ilustrează posibile poziționări în relație cu tema sexualizării (fie ea conștient asumată sau inconștientă).

„Operele de artă prezentate includ un amestec de acte individuale intime îndreptate în interior și în exterior”

Sorin Florea – Director Artistic Is This Art? Gallery: „Universul vizual creat de cele două artiste prezintă o dihotomie de percepție și ajută la crearea unei imagini mai complexe a fenomenului sexualizării. Operele de artă prezentate aici includ un amestec de acte individuale intime îndreptate în interior și în exterior, o privire exclusivă asupra sinelui. Modul grosier de prezentare a exponatelor sugerează dificultatea de a înțelege subiectul și, în același timp, amestecul celor două puncte de vedere manifestă o bogată capacitate de a genera noi dialoguri critice”.

Cele două artiste vor susține masterclass-uri, organizate de CdFR
Expoziția “Female gaze on sexuality and femininity” reprezintă o invitație la un dialog critic despre realități dificile, despre multiple reprezentări ale feminității și sexualității, despre mecanismele, regulile și modelele care direcționează și condiționează percepții și atitudini sociale, precum și despre experiențe transformatoare.

Mai multe despre procesul de lucru al celor două artiste, temele abordate și universul vizual al acestora, puteți afla în cadrul unor masterclass-uri online ce vor fi susținute în perioada următoare. Primul masterclass va fi susținut de Virginia Lupu, pe 17 iunie, de la ora 12:00, iar înscrierile se pot face deja online, aici. Înscrierile pentru cel de-al doilea masterclass, susținut ulterior de Ilina Schileru, se pot face tot prin intermediul site-ului CdRF.

WEBSITE |FACEBOOK | INSTAGRAM

Tags:
Cookies