Cel mai frumos Mărțișor, la final de pandemie

23 feb. 2022
619 Afișari
Cel mai frumos Mărțișor, la final de pandemie
Oana Titică

Unul dintre cele mai frumoase cadouri pe care ni le putem face primăvara asta, atat nouă, cât și celor din jur, prietenilor, familiei, soției, vecinilor, copiilor din dotare, este gândirea critică.

Spre deosebire de broșe-mărțișor și zambile, care se pot achiziționa cu aproximativ 15 lei din piață și care țin aproximativ o săptămână dacă le schimbi apa și dacă nu te împiedici de vază după ce ai băut, gândirea critică nu poate fi cumpărată cu bani, ci cu mult efort, timp și educație.

Educația de regulă pică – majoritatea copiilor nu sunt îndemnați spre așa ceva, fiindcă o astfel de gândire critică, rațională, înseamnă, desigur, un copil mai puțin docil, care se prinde când părinții și/sau profesorii o iau pe ulei, ceea ce nu e în interesul adulților.

Modul în care funcționează societatea astăzi ne-a transformat în copiii docili perfecți, care nu își pun nici măcar problema că politicienii ar greși în abordarea lor, darămite să o conteste. Dezastrul economic, psihologic și sanitar care a fost ‘gestionarea pandemiei de către autorități’ a avut loc nu doar cu acceptul nostru, ci și cu încurajarea noastră, de la mic (nivel individual) la mare (‘grupuri’ de diverse feluri, în sens sociologic).

Să ne amintim că, până nu demult, existau în jurul nostru – poate chiar printre cunoscuți – oameni care sunau la Poliție când vedeau pe cineva că avea masca trasă sub nas pe stradă. În cea mai mare parte a discursului public, se considera că acești oameni au un comportament lăudabil, de cetățeni-model, care încearcă să ‘facă bine’. Nu am suficiente ghilimele pe tastatură pentru aceste cuvinte. Cei care contestau aceste atitudini erau ‘antivaxeri’ (?!), ‘nebuni’ și ‘inconștienți’. 

Atunci când valorile se răstoarnă, iar comportamentele abuzive devin ‘binele’ recunoscut atât de lege, cât și acceptat la nivel social, se pot întâmpla lucruri periculoase, așa cum s-a întâmplat în pandemie. De la momentul descris mai sus, nu doar că au fost publicate studii conform cărora masca în exterior nu are neapărat efect, ba mai mult, lumea a putut observa empiric, în special de când cu Omicron, că faci Covid și cu șapte măști, și dacă stai închis în casă cu șapte lacăte.

Cu totii avem o cunoștință care se învelea în celofan înainte să iasă din casă și care, evident, a făcut și el Covid. Însă, în primele luni, lumea pur și simplu nu a fost curioasă să citească articolele din care reieșea că impunerea măștii a fost bazată pe proiecții matematice, pe simulări de dinamică de grup făcute pe computer, care încercau să estimeze cam cum s-ar plimba un virus despre care nu se știau multe. 

Gândirea critică aduce (pe lângă ocazionale dureri de cap, atunci când îți dai seama cât de neputincios ești în fața dictaturii de orice fel) logica în viețile noastre obosite.

Gândirea critică ne putea spune, la începutul pandemiei – bă, dar nu mai bine, de exemplu, luând în calcul toate datele, stau în casă ăștia care vor, iar noi ăștia care vrem să mergem la șpriț și la muncă, să mergem, ca să nu ne ia dracu’ peste doi ani? Gândirea critică te ajută și să te proiectezi în viitor.

Iar autoritățile au manipulat astfel situația: da, da, bine, dar NU VOI ÎNȘIVĂ sunteți problema, ci faptul că sunteți un pericol pentru categoriile vulnerabile!!! S-a făcut apel la învinovățire.

Aplauze din rândul cetățenilor ‘da da, așa este, maestre, să stăm cu toții în casă, 100% dintre noi, în loc să stea ăia 20% care au risc ridicat de forme grave.’

Logic, noi ăștia care voiam să ieșim din domiciliu, evident că nu ne-am fi dus sa ne pupăm bunicile diabetice pe ambii obraji duminica, după ce sâmbată seara ne-am fi întors de la un gang bang, dar în capul OMS, noi eram aceste oi proaste care fix asta ar fi făcut.

Controlul fantastic pe care l-au obținut politicienii în această perioadă a fost VISUL oricărui conducător. Să poți să spui oamenilor unde să meargă, ce să își pună pe față, la ce ora sa intre în casă, totul ca să maschezi incapacitatea statului de a oferi servicii sanitare așa cum trebuie. Aceasta a fost justificarea, nu? ‘Stați acasă ca să nu aglomerăm spitalele!’ Pentru care noi plătim taxe, btw, în caz că ați uitat (plus, desigur, pentru bordurile lui Robert Negoiță).

Iar în ziua de azi, când virusul a devenit destul de meh, putem întrezări noi strategii de păstrare a controlului, respectiv ce se întamplă acum în Canada.

Prim-ministrul Justin Trudeau, pe care îl vom abrevia în continuare JT, fiindcă sunt inițialele lui Justin Timberlake și ăla măcar e simpatic, a mobilizat forțele de ordine pentru a dispersa unul dintre cele mai spectaculoase proteste din pandemia covidească. Freedom Convoy, care a început inițial ca un protest al transportatorilor față de vaccinul obligatoriu și care s-a transformat rapid într-o manifestație a tuturor oamenilor care nu mai voiau restricții cretine, devenise o problemă.

După ce a reușit să înăbușe protestul, JT nu s-a mulțumit, ci a făcut astfel încât oricine se mai gândește să organizeze așa ceva să poată suferi consecințe grave în mod justificat prin lege. De exemplu, cineva care ar fi donat bani (sau cafele, în cazul unui bistro) pentru a spriini protestatarii, se poate trezi cu conturile poprite și/sau cu Poliția la ușă (în cazul bistro-ului care a servit cafea manifestanților).

De aceea, de acest 1 martie, în calitate de persoană care a fost făcută în toate felurile de doi ani încoace, vă urez să gândim cu toții cât mai rațional și de asemenea o primăvară superbă plină de zambile, frezii, rochii înflorate și cocktailuri.

Nota B365.ro: Oana. Ca de obicei.

Cookies