Cel mai dezolant tablou din București: “Consolidare prin Demolare”. 19 imobile vechi din Capitală, puse la pământ într-un singur an

Platforma 112patrimoniu.ro, inițiată de Grupul de Lucru Patrimoniu al Filialei OAR-București, a făcut bilanțul clădirilor demolate în zonele istorice ale Bucureștiului, în fiecare an. Numai în anul 2021, conform avizelor de demolare anunțate pe pagina PMB, 19 imobile din vechiul București au dispărut de pe fața orașului.

Pe lângă cele demolate legal, cea mai nouă practică a proprietarilor de case vechi poartă numele bizar, dar adevărat, de “consolidare prin desființare”. Mai jos, interviu cu arh. Dorothee Hasnaș, coordonator al 112.patrimoniu.ro, platforma unde orice cetățean poate sesiza în scris o agresiune asupra patrimoniului construit al Bucureștiului.

Clădiri demolate cu acte în regulă și avize de la Direcția de Cultură a Municipiului București

Numai în anul 2021, 19 clădiri aflate în Zone Construite Protejate (ZCP) din București, au fost puse la pământ sau desființate parțial – totul cu acte în regulă și avize de la Direcția de Cultură a Municipiului București. Bilanțul a fost făcut de platforma 112.patrimoniu.ro folosind date publice, oficiale, de pe site-ul PMB. Îngrijorător este faptul că s-a împământenit practica de a se lua avize de consolidare, iar lucrările încep prin desființarea clădirilor.

“După ce se obține autorizația de extindere a vechii locuințe, se demolează tot de pe acel teren și se construiește de la zero. După ce obțineți autorizația, faceți exact ce vreți voi”

La o căutare simplă pe internet găsim explicația pentru „consolidare prin demolare”, pe un site cu forum de întrebări. Practic, proprietarii primesc ponturi despre cum pot demola mai ușor clădirile.

De exemplu, pentru a extinde o casă veche cu parter la S+P+E+M, proprietarul este îndrumat să facă urmatoarele: “Se obține autorizație pentru consolidare și extindere. Dar, după ce obțineți autorizația, faceți exact ce vreți voi. Nu pot să vă dau detalii, dar am văzut că așa se procedează: după ce se obține autorizația de extindere a vechii locuințe, se demolează tot de pe acel teren și se construiește de la zero. Bănuiesc că, în proiectul pe care îl veți prezenta pentru autorizație, trebuie să păstrați cel puțin un perete din vechea construcție. Dar toate detaliile vi le va da arhitectul care vă face proiectul.”

“Clădirile primesc aviz pentru consolidare și extindere și sunt demolate fără nicio explicație, fără să fie respectat avizul de construire”

B365.ro: Ce înseamnă “consolidare prin demolare”?

Arh. Dorothee Hasnaș: “A devenit o practică des întâlnită. Clădirile din Zonele Construite Protejate, ori capătă autorizație de demolare și sunt demolate legal, cum a fost regretabilul caz al casei din strada Paul Urechescu 16, ori primesc aviz pentru consolidare și extindere și sunt demolate, fără nicio explicație, fără să fie respectat avizul de construire, cum a fost celebrul caz al casei din str. Ion Athanasiu 31, a cărei demolare a fost sesizată în repetate rânduri de către vecini”.

• Povestea clădirii din strada Paul Urechescu 16, imobil în care a locuit bunicul Margaretei Pâslaru, mai jos:
  • „A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad

B365.ro: Ce ați reușit până acum prin sesizările pe care le-ați adresat Poliției Locale, Ministerului Culturii, PMB?

Arh. Dorothee Hasnaș: “Am primit mai multe răspunsuri la sesizările pornite de pe site-ul nostru de la lansare, în toamna lui 2021. Surprinzător, din totalul de 155 sesizări, am primit în ultimul an răspunsuri concrete la 50, ceea ce este o rată foarte mare. Mai ales PMB și-a făcut treaba în mare măsură, acolo unde a putut și nu a fost complet excedată. Avem însă și sesizări pentru care nu primim niciun răspuns de cel puțin un an – sau îl primim prea târziu, când nu se mai poate face nimic iar agresiunea s-a consumat”.

Paris, Roma, Ankara, printre cele mai vânate străzi din București, cu sesizări frecvente legate de agresiuni asupra clădirilor de patrimoniu

Una dintre sesizările recente, care a ajuns la 112.patrimoniu.ro, se referă la un imobil din strada Paris 71/ Ankara 14, Zona Construită Protejată 40, Parcelarea Bonaparte-Mora, unde se întâmplă o nouă extindere față de apendicele extins pe trotuar. Imobilul a ajuns de nerecunoscut, a fost mansardat fără a se respectă volumetria permisă, cu adăugirile unor construcții în grădină, cu fațadare schimbată puternic, iar parterul este în continuă extindere pe trotuar și în spațiul public. Vecinii au făcut sesizări că s-a umblat și la calcan, cerând o expertizare structurală. Acum se construiește o nouă extindere la etajul 1, fără să existe panou de șantier. Până acum, nu există niciun răspuns de la autorități.

“În momentul acesta, ești mai degrabă pedepsit dacă ai un imobil de patrimoniu; nu există pârghii fiscale prin care proprietarii să fie încurajați să restaureze casele vechi”

Arh. Dorothee Hasnaș: “Situația clădirilor de patrimoniu din București este atât de precară pentru că nu există mecanisme coerente care să încurajeze proprietarii să asigure mentenanța, repararea clădirilor, bună îngrijire și folosire a patrimoniului. În momentul acesta, ești mai degrabă pedepsit dacă ai un imobil de patrimoniu. Este relativ complicat și foarte scump să-l repari respectând normele și tehnicile originare, pentru că nici nu mai există meșteri și nici știința de a reface tencuielile interbelice, de pildă. Există îndreptarul de tencuieli interbelice realizat de ProPatrimonio, semnat de arh. Ruxandra Sacaliș – un adevărat rețetar care indică materiale actuale ce pot repara coerent o fațadă interbelică”.

“Din cauza sancțiunilor, proprietarii nu se ocupă de bunul lor, îl las în paragină sau îl vând”

Arh. Dorothee Hasnaș: “Când ești proprietarul unui imobil de patrimoniu, ai obligația legală și morală să-l păstrezi în bună stare și ești pedepsit când nu faci asta. Doar că, în momentul acesta, nu avem o pârghie fiscală prin care proprietarii să fie recompensați cu o scutire sau măcar o micșorare de impozite sau prin orice altă formă de ajutor. Acest ajutor ar fi în interesul orașului și al bucureștenilor, până la urmă. Cred că această pârghie fiscală este singura care ar putea să salveze în mod real patrimoniul Bucureștiului. Din cauza sancțiunilor, proprietarii nu se ocupă de bunul lor, îl lasă în paragină sau îl vând. De aceea avem atât de multe case părăsite în București sau demolate”.

“Ajungem să avem un oraș care își pierde substanța istorică. Marea masă a populației nu vede valoarea culturală, ecologică, socială a patrimoniului”

Arh. Dorothee Hasnaș: “De-abia acum, la 30 de ani de la revoluție, începem să ne dăm seama că patrimoniul generează resurse și apoi, că locuirea în clădiri cu trecut înnobilează întreaga zonă în care se află ele – nu doar pe proprietar. Au apărut în fine societăți care promovează case și conace, cum ar fi #aiciastat, Patrimonial sau Secunde din București, Asociația Turism Istoric, ARCEN și altele. Însă, de aici și până la faza în care să existe ajutoare din partea Administrației, mai este un pas…Iar în condițiile în care marea masă a populației nu vede valoarea culturală, ecologică, socială a patrimoniului, administrația doar reprezintă societatea pe care o conduce și nu se ridică mult deasupra ei. De aceea, este atât de importantă educația. Și promovarea fiecărui exemplu de bune practici! Promovarea fiecărui imobil renovat corect și convertit cu mix de funcțiuni, care să-l facă cel puțin autosustenabil. Desigur, printre exemplele bune se află: Sera Eden, Palatul Universul, Bursa de Mărfuri The Ark, etc”.

Arh. Dorothee Hasnaș: “Până la urmă, omul este un “animal economic” și, dacă nu există reglementări pozitive pentru proprietari, este foarte greu să-i condamnăm că își demolează casele vechi, istorice. Nu există aceste intenții și facilități fiscale. La toate acestea se adaugă și un nivel de educație aflat foarte jos, pentru că oamenii nu știu cum să gestioneze situația. Din aceste cauze, ajungem să avem un oraș care își pierde substanța istorică”.

“Proprietarii nu înțeleg valoarea în sine a clădirilor de patrimoniu și, din păcate, nici administrația nu o înțelege”

Arh. Dorothee Hasnaș: “Ar trebui să fie ajutați cei care vor să restaureze clădirile de patrimoniu și de acolo începe discuția cum garantează ei calitatea lucrărilor de restaurare, bineînțeles având în prealabil un proiect semnat de experți. Până la urmă, nici măcar nu este rentabil să demolezi. Proprietarii nu înțeleg valoarea în sine a clădirilor de patrimoniu și, din păcate, nici administrația nu o înțelege. Argumentul Administrației este că nu există bani cu care să se susțină salvarea patrimoniului de arhitectură, iar dacă s-ar scuti de taxe o perioadă proprietarii care renovează, s-ar pierde enorm de mulți bani care intră la buget. Însă, vă dau un contraargument cheie, vă întreb: o ruină, cum este Hanul Solacolu, este mai bine să fie păstrat în stadiul de ruină care nu produce nimic? Sau să fie transformat într-un hub cultural care ar aduce plusvaloare zonei și mulți bani din taxarea unei bune administrări? Cred că un hub cultural, scutit de taxe pe 10 ani să zicem, ar aduce mai mulți bani statului, decât ruina de astăzi. Numai printr-o viziune foarte mioapă s-a ajuns la această situație regretabilă”.