Cei 4 complici ai criminalului din Cosmopolis

Toată lumea vorbește despre uciderea Teodorei Marcu. O fată de 23 de ani, mama unei fetițe de 3 ani și însărcinată cu al doilea copil. Pe scurt și oarecum sec, ea a fost ucisă de un bărbat cu aproape 30 de ani mai mare, care a avut o relație cu ea pe când avea 14 ani, care a hărțuit -o apoi aproape un deceniu până a omorât-o. 

Teodora a avut și ordin de protecție împotriva lui, acum 4 ani. O poveste așadar întinsă pe un deceniu, un abuz de un deceniu, care a trecut neobservat și în care fata asta nu a fost ajutată de nimeni. 

Sigur, poate i -au fost aproape familia, soțul, dar de fapt nimeni nu a avut soluții pentru un abuz care dura de un deceniu. Şi aşa ajungem la complici. La marele complice, statul român, prin interpușii săi, așa cum zice același stat, prin dosarele sale. Favorizarea infractorului prin interpuși. 

1. Școala. Fata asta a avut o relație cu ucigaşul ei pe când avea 14 ani. La 14 ani era un copil. Un copil nu are cum să aibă o relație cu un băiat cu aproape 30 de ani mai mare decât ea. Ceva se întâmpla cu ea, în viața ei, de s-a aflat în această situaţie. 
2. Poliția, la care au fost depuse plângeri în mod repetat. Iar acum domnul ministru vine şi ne spune: “E limpede că avem probleme în zona de violență domestică, e limpede că legile trebuie întărite pentru a proteja persoanele vulnerabile în fața violenței domestice, în primul rând femeile și copiii.” Cu toată dragostea, domnule ministru, aici nu e vorba despre nicio violenţă domestică. Aici am avut de-a face cu un abuzator, cu un hărţuitor, cu un om condamnat în mai multe dosare, probabil cu un om care ar fi avut nevoie de tratament psihiatric, doar că nimeni nu a luat în serios ameninţările, infracţiunile, ameninţările directe la un moment dat, urmăririle.  Acelaşi domn Predoiu este, de fapt, mulţumit de acţiunea poliţiei, care, spune el,  l-a identificat rapid și l-a localizat pe atacator, a organizat filtre şi l -a încercuit. Adică, într-un caz de abuz şi hărţuire care dura de aproape un deceniu, în care victima e ucisă cu 4 gloanţe, iar agresorul se sinucide, s-a acţionat rapid şi bine. 
3. DIICOT. Acum 3 ani, Teodora a depus şi o altă plângere, la DIICOT, în care s-a cercetat sustragerea datelor informatice și sume de bani din conturile tinerei. Dosarul a fost clasat  în 2022 pe motiv că fapta nu este gravă și nu reprezintă interes public. De când s-a petruct crima din Cosmopolis, toate instituțiile astea se întrec in planul cincinal în care ne prezintă diverse cifre complet irelevante. Cate ordine de protecție au emis, ce au făcut pe arme și muniții. Nimeni, efectiv nimeni, nu a ieșit public sa zică “Ne pare rău. Am eșuat”. Practic, la nivelul autorităților, totul a fost, ca de obicei, impecabil. Și fata rea, că poate se mai împăca cu ucigașul și i-a confuzat.
4. Și, într-un fel sau altul, noi cu toții. Poate aţi văzut comentariile care o incriminează pe victimă. Poate vi se pare că nu noi facem asta. Doar că, într-un mod mai mult sau mai puțin pregnant, tolerăm abuzul în această societate. Şi, sincer, eu sunt îngrijorată, mi se pare că situaţia şi siguranţa femeilor se degradează de la o zi la alta şi constant, de o perioadă foarte lungă de timp deja.  Fiecare zi în care nu observăm sua alegem să ignorăm sau credem că o fi făcut copilul ceva, toate contribuie la ceea ce se întâmplă.

Eu nu ştiu care e varianta bună și nici ce e de făcut, global, așa. Dar cred ca e datoria noastră să învățăm să vedem abuzul și să nu-l lăsăm așa. 

Da. Pentru Teodora Marcu, chiar a fost o chestiune de timp.