Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu

În ce-a mai rămas din desfiguratul cartier evreiesc după demolările din anii ’80, se află o casă luminoasă, fermecătoare, cu arhitectura tipică locuințelor de negustori înstăriți din veacul al XVIII-lea.

O casă care din anul clădirii ei, 1847, anul marelui foc care a mistuit Bucureștii, a fost mereu iubită de proprietarii ei succesivi.

Toți i-au spus “Parfumeria” și au căutat să o facă și mai frumoasă și să-i sporească energia benefică. Toți au lăsat o amintire “între zidurile ei trandafirii”.

O casă iubită de oameni care s-au iubit. Vechea stradă respiră și azi parfumul unui alt București

În anii comunismului întunecat, scriitoarea și jurnalista Silvia Kerim (1931-2016) era deja o legendă. Cu o personalitate fascinantă, cultivată, foarte frumoasă, mereu elegantă, parfumată cu preferata ei esență de Opium, fata negustorului turc Negip Kerim și a frumoasei unguroaice Ana Orban vorbea franțuzește ca la Paris și radia de noblețe și rafinament.

Silvia Kerim s-a născut și a murit în casa de pe stradă Parfumului 19, un spațiu magic pe care îl evocă în cărțile sale “Vedere din Parfumerie” și “Fereastră de la Veneția”, premiate de Uniunea Scriitorilor. 

Reședința Kerim, casa marilor bucurii 

După ce Silvia Kerim s-a stins, imobilul monument istoric a primit o nouă viață, devenind spațiu cultural destinat tinerilor artiști și adolescenților, un loc al teatrului și al concertelor, administrat de Asociația Hearth.

Moștenirea culturală a Silviei Kerim este astfel dusă mai departe. Parfumeria are viață, pulsează, are continuitate. Mai jos, interviu cu Doina Dogăroiu, manager de proiecte culturale al Asociației Hearth.

În comunism, casa Silviei Kerim era o oază de libertate și de boemie. Pragul Parfumeriei a fost trecut de artiști și mari oameni de cultură, de la Gheorghe Dinică și Ștefan Iordache la Nichita Stănescu

Silvia Kerim a absolvit Facultatea de Limbi Străine, secția Limba și Literatura Franceză și a debutat ca ziaristă la Contemporanul. A scris pentru revistele Cinema, Secolul XX și As, a lucrat la Radio România în cadrul Direcției Culturale și la redacția “Teatru la microfon” și “Teatru la microfon pentru copii”. A fost producător delegat la Casele de Filme din cadrul Consiliului Culturii, unde a colaborat cu toți marii regizori și actori ai acelor timpuri.

Silvia Kerim a scris remarcabile cărți pentru copii iar musicalurile sale figurează și azi în repertoriul permanent al unor teatre de copii din țară. Cine nu a auzit de “Marry Poppins”, de “Frumoasa din pădurea adormită”, de “Micuța Dorothy” sau de “Gulliver”? Toate aceste piese – bijuterii pentru copii- au fost create în casa din strada Parfumului 19.

În anii ’30, Parfumeria a fost pierdută la ruletă, la Cazinoul din Sinaia, de soția proprietarului de atunci și a fost cumpărată de Negip Kerim. În limba turcă, “Kerim” înseamnă nobil, generos

Casa în care s-a născut Silvia Kerim a fost construită în anul 1847, așa cum reiese din actele ei, cele mai vechi fiind transpuse din chirilică cu cerneală mov și a fost vânduta prima dată în 1850. Părinții Silviei Kerim au cumpărat imobilul în anul în care s-au căsătorit.

Silvia Kerim în “Vedere din Parfumerie”: Tata, un turc generos care o adora pe mama, a dorit să-și așeze, de la început, soția, într-o casă cu lumină multă, cu ferestre mari, la stradă. Tata visase o casă arătoasă într-un cartier cochet, cum se aflau multe asemenea în Bucureștiul anilor ’30.

Proprietarul era un avocat, V.G, care fiind un “mare domn”, cum i se păruse tatei, și-a iertat nevasta pentru vina – nu măruntă- de a fi pierdut casa din Parfumului la Cazinoul din Sinaia. Da, doamna avocat plecase dis-de-dimineață cu rapidul la Sinaia, se dusese glonț la Cazino, jucase toți banii și bijuteriile pe care le avea asupra ei și, în cele din urmă, ea pusese în joc- la ruletă- și casa preferată a soțului ei (aveau trei case în vremea aceea). Și anume Parfumeria – după cum o botezase avocatul.

Poarta casei păstrează inițialele lui Negip Kerim și ochiul lui Dumnezeu care o ferește de rele

Silvia Kerim în “Vedere din Parfumerie”: Poarta nu i-a plăcut tatei. Și nici gardul, era dărăpănat, din lemn iar poarta- strâmbă- tot din lemn. Așa că Negip a comandat o poartă cu bare fine, din fier solid. O poartă demnă de încredere, în care și-a înscris și inițialele: N.K – Negip Kerim. Poarta și inițialele tatei există și azi, ca și o parte din cărămizile cu care era pavată bătrâna curte.

Tata era un afacerist modest, în casa noastră veneau prietenii lui turci, dar Ana nu avea voie să apară. Mama a fost una din cele mai frumoase femei din Bucureștiul anilor ’30, purta ciorapi și rochii de mătase și pantofi cu toc”, povestește Silvia Kerim în ultimul său interviu acordat Marinei Constantinescu, emisiunea “Nocturne”, TVR.

Cum a renăscut “casa-comoară, un loc fermecat” pentru Silvia Kerim și Mircea Veroiu

Negip a murit când Silvia avea doar 15 ani, în 1946, la venirea comuniștilor la putere. Silvia, fratele și mama sa s-au trezit într-o sărăcie lucie. Când a venit stabilizarea monetară din 1952, Silvia, elevă de liceu, a fost nevoită să dea meditații la franceză pe făină și cartofi.

S-a căsătorit cu un arhitect, apoi l-a întâlnit pe regizorul Mircea Veroiu, marea sa iubire. Pentru puțin timp, Silvia a locuit într-o garsonieră, în blocul cu agenția CFR la parter de lângă Gara de Nord. Pe atunci, casa își pierduse din magie.

Silvia Kerim în volumul “Mircea Veroiu – Ultima vara a tinereții”: Cu inima îndoită, am ales să-l duc pe Mircea în dreptul casei din Parfumului la un ceas de după-amiază târzie. Așadar, nu în plină lumină, pentru ca umbrele serii ce se apropie să-i îndulcească defectele. Ne-am oprit destul de departe, peste drum de casă, în linie “oblică” față de ea. Și-atunci, arătându-i-o, i-am zis:

-Uite, asta-i casa mea. Casa noastră.

-Așa e?

Bănuiesc că el se aștepta să-i arăt un fel de magherniță, de vreme ce ezitasem atâta timp să-i vorbesc despre ea. Și să i-o arăt.

-Asta e? Și voi vreți să vindeți casa asta? E o splendoare! Nu vezi ce proporții are? Ce minuni de ferestre are?”.

Atunci, pe loc, adică în aceeași seară, în garsoniera mea din Calea Griviței am hotărât să salvăm casa. S-o refacem din temelii. Așa a început alcătuirea acestei case-comori pentru mine, așa a început nașterea unui loc fermecat în care au fost gândite, imaginate atâtea și atâtea filme, în care eu mi-am scris poveștile”.

În anii ’70, Mircea Veroiu și Silvia Kerim restaurează casa din Parfumului și o extind. Imobilul va fi însuflețit de cea mai frumoasă poveste de dragoste, o iubire legendară

Silvia Kerim și regizorul Mircea Veroiu (autor al capodoperelor “Nunta de Piatră”, “Adela”, “Sfârșitul Nopții”, “Semnul șarpelui”, “Să mori rănit din dragoste de viață”, “Craii de Curtea Veche”) au format un cuplu timp de 9 ani, perioadă în care au locuit și au creat în casa de pe str. Parfumului 19 . Mircea Veroiu și-a pus amprenta asupra formei actuale a clădirii, modernizând-o și dându-i o nouă viață.

Silvia Kerim în “Vedere din Parfumerie”: A fost magnific pentru noi. Șantierul în care lucrau simultan vreo 20 de muncitori, zidari, zugravi, parchetari, tinichigii, instalatori avansa încet, dar avansa bine. Sâmbăta și duminica, muncitorii de la ICRAL (un organism de stat), plecau pe la casele lor din provincie, lăsând în urmă moloz, sârme, stive de parchet plin de țepi, faianță spartă, resturi de mâncare-șorici de slănină, oase de la friptură, coji de parizer și câte și mai câte.

Noi veneam de la garsoniera mea de lângă Hotel Nord să facem curățenie, să vedem, să pipăim pereții viitoarei noastre case: Parfumeria. Să admirăm felul cum se transformă ea cu încetul. Vecinii, oameni de treabă, ne îngăduiseră să găzduim la ei ușile vechi, sculptate și vopsite în alb ale casei. Uși din care nu se mai fac acum, cum nu se mai fac nici “căptușelile” din lemn, tot sculptat, și tot vopsite în alb, ce îmbrăcau pereții foarte groși în care erau înfipte ușile. Clanțele erau din alamă, lucioasă și galbenă ca aurul curat și era șlefuite cu migală, ca să nu rănească ori să zgârie mâna care le apasă.

Mircea avea un cult pentru obiecte. Un cult care se simte și în filmele lui din felul cum luminează el obiectele, din felul cum le filmează, cum le insuflă acea viață pe care o are “detaliul” atunci când este pus în valoare. Aceeași dragoste a manifestat-o pentru fiecare detaliu al viitoarei noastre case. (“Vedere din Parfumerie”, Editura Minerva, 2003, pg. 23).

Pentru că regimul comunist interzicea să ai două surse de căldură, Silvia Kerim a fost nevoită să desființeze sobele părinților. Cahlele au fost expuse de Mircea Veroiu în curtea interioară a casei, creația lui

Silvia Kerim în “Vedere din Parfumerie”: Mircea a dispus demolarea părții ce cuprindea bucătăria, cămara, baia, o cămăruță și toaleta de serviciu. Și tot el a inventat dormitorul spațios și curtea mică, interioară, a casei. Un mic “pazzio” ce a dat și dă și astăzi originalitate casei, o casă în care după refacerea “tip-Veroiu” te plimbai și te plimbi de jur – împrejur într-un spațiu prevăzut pe mai toți pereții cu ferestre ce dau spre lumină, spre soare, spre verdele frunzișului de afară. 

Și tot acolo, în curtea mică, el a împodobit pereții cu câteva cahle din fosta sobă aflată în camera mamei mele, cahle de teracotă galbenă, lucioasă și cu model rococo. Fusese tare frumoasă soba aceea ca un chihlimbar uriaș, de care mă sprijineam cu atâta drag în anii adolescenței mele, pe când, în serile cu viscol, mama-mi povestea fel de fel de întâmplări din tinerețea ei. (“Vedere din Parfumerie”, Editura Minerva, 2003 pg 24).

“În curte împărățea un dud uriaș, un dud care trăiește și azi”

Silvia Kerim în “Vedere din Parfumerie”: Mircea a iubit Parfumeria ca pe un film de-al lui. Sau poate chiar ca pe toate la un loc. Așa m-a lăsat, adeseori, să înțeleg. 

Casa era așa cum și-o dorise tata: înaltă, albă, cu patru ferestre lungi la stradă. Avea și o curte în formă de L, mai degrabă lunguiață, pardosită cu cărămidă roșie și împodobită cu un boschet de lămâiță care înflorea în fiecare primăvară. În curte împărățea un dud uriaș. Odăile, nu multe, dar spațioase, aveau sobe mari, de teracotă lucioasă.

Baia avea un cazan de aramă roșcată, bătută cu buline în relief, oglindă mare de cristal, ovală, și o cadă uriașă, ca de porțelan alb, care mai există și azi în camera de baie a Parfumeriei. (“Vedere din Parfumerie”, Editura Minerva, 2003, pag. 29).

Sivia Kerim: “Dumnezeu m-a încercat când ne-am despărțit”

Mircea m-a îmbogățit, a fost cea mai frumoasă perioadă din viața mea. Este extraordinar să stai lângă un om atât de creativ, era o personalitate, un aristocrat și pe dinafară și pe dinăuntru. Nimeni nu-și imaginează cât puteam noi să râdem, cât haz avea, cât de corect era, cât de onest în profunzime, spunea Silvia Kerim în ultimul interviu acordat Marinei Constantinescu.

În anii ’80, Mircea Veroiu a plecat în exil, în Franța, și s-a căsătorit cu actrița Elena Albu. Silvia a rămas singură în Parfumerie până la sfârșit

În casa ei caldă, “doamna de Kerim”, cum o alinta Nichita Stănescu, a păstrat multe din hainele iubitului ei, fotografii, obiecte personale, poate pentru că nu a putut să se despartă de parfumul amintirilor. Silvia și Mircea au continuat să-și vorbească la telefon, au rămas prieteni. Imediat după 1990 Mircea Veroiu s-a întors în România. Era bolnav de cancer.

Silvia Kerim: Am fost cutremurată, știindu-l perfect sănătos. S-a întors să mai facă trei filme și să moară acasă. Am fost la ultima lui premieră, cea a filmului “Femeia în roșu”. Era marcat deja de semnele morții. L-am vizitat la spital cu trei săptămâni înainte de a muri. Despre ce au vorbit ei atunci, la ultima lor întâlnire, Silvia avea să spună că va duce cu ea în mormânt.

Silvia Kerim, martoră a distrugerilor din cartierul evreiesc. Dacă nu se întâmpla “decembrie 1989”, casa din Parfumului urma să fie demolată în ianuarie 1990

După despărțirea de Mircea Veroiu din anul 1981, Silvia Kerim a continuat să trăiască în Parfumeria amintirilor. A fost martoră la distrugerea imobilelor de patrimoniu din Cartierul Evreiesc și Uranus, a documentat tragediile celor “demolați”, a văzut bătrâni care s-au sinucis înainte să fie scoși din case, a asistat la dispariția unor clădiri pe care le știa din copilărie, la nivelarea unei “zone” cu cel mai mare număr de biserici pe metru pătrat.

A scris despre toate acestea pentru ca cei tineri să știe.

“Ceaușescu venea îmbrăcat ca un muncitor șantierist de operetă, cu cascheta de protecție pe cap și semănând adesea cu un terifiant și grotesc Louis de Funes”

Silvia Kerim în “Vedere din Parfumerie”: La sfârșitul anilor ’80, urma să ne prefacem cu toții într-un vast “spațiu verde”. Așa își dorea Ceaușescu: ca pe aici să se lăfăie un parc imens, nou, lipsit de amintiri.

Grăbit să-și vadă cât mai curând terminată “opera”, mânat de acea voluptate furibundă de a distruge tot ce venea din istorie, tot ce însemna bun, trainic, frumos și creștinesc, Ceaușescu își pusese în cap să supravegheze personal ștergerea de pe fața pământului a Orașului Vechi. Așa că, îmbrăcat în muncitor șantierist de operetă, cu caschetă de protecție pe cap și semănând adesea cu un terifiant și grotesc Louis de Funes, Ceaușescu umbla zilnic pe șantierul vast al distrugerii și cerceta cam cum și cât a avansat “frontul”. Când nu zbura cu elicopterul pe deasupra “zonei”, înarmat cu planurile de demolare “la vedere”, “marele conducător” o lua pe jos, descinzând, adică, din loc în loc din mașina lui blindată. (“Vedere din Parfumerie”, Editura Minerva, 2003, pg. 37).

Silvia Kerim a trăit cu groază obsedantă vestea că buldozerul se va năpusti asupra Parfumeriei, “distrugându-mi sufletul o dată cu uciderea ființei casei”. Noaptea se trezea din cele mai negre coșmaruri în patul de nuc al părinților ei. În decembrie 1989, Silvia Kerim a primit înștiințare de la “Sfat” că urmează evacuarea și demolarea.

Ni se recomandase să adunăm cu grijă, în saci de hârtie, tot calabalâcul, să împachetăm cărțile și alte lucruri de valoare și să păstrăm doar mobila ce putea fi înghesuită în apartamente, în cazul meu, fără copii – o garsonieră. Cât despre lucrurile ce nu încăpeau în camioanele tocmite anume – de “demolați” ori de ICRAL- ei bine, adio! Pe foc cu ele, la gunoi sau date de pomană. (“Vedere din Parfumerie”, Editura Minerva, 2003, pg. 56).

Statul te obliga să semnezi o cerere în care “te rugai să fii demolat”

Silvia Kerim în “Vedere din Parfumerie”: Cel ce urma să fie “demolat” era obligat să facă o cerere adresată ICRAL-ului. În cerere scriai “cu toată considerația față de partid și de stat”, că “rogi să ți se demoleze casa întrucât ești de acord cu planurile de sistematizare a orașului în vederea înfrumusețării lui”. Ca atare, de vreme ce chiar tu o cereai, statul nu avea nicio vină pentru faptul că pierdeai definitiv o locuință, pierdeai o casă ce era a ta. O locuință pe care o îngrijiseși cu bani trudiți și cu mare dragoste. Statul comunist nu era vinovat că pierdeai un loc în care ți-ai trăit copilăria alături de părinți; în care ai trăit mai târziu cu bărbatul iubit.

“Cui îi pasă?”

Silvia Kerim în “Vedere din Parfumerie”: Cui îi pasă de fleacurile astea? Cui îi pasă că rămâneai fără curtea în care te-ai jucat cu păpușile, în care ai desenat primul șotron? Cui îi pasă că nu te vei mai putea acomoda, niciodată, nu noii vecini, la fel de disperați ca tine, “demolați” și ei, în grabă? Cui îi pasă că nici cu noua locuința, minusculă, udă, aflată la marginea capitalei într-un lagăr de blocuri ridicate la iuțeală pe un pustiu sub care zace periferia, colorată, a Bucureștilor- nu te puteai acomoda? Că smulgerea asta din casă echivala cu o moarte lentă? Ori bruscă. (“Vedere din Parfumerie”, Editura Minerva, 2003, pg. 57).

B365: Doina Dogăroiu, sunteți manager de proiecte culturale al Asociației Hearth. Cum ați găsit casa, cum ați renovat-o?

Doina Dogaroiu: Poate că nu întâmplător ați venit astăzi în Parfumerie. Astăzi ar fi fost ziua lui Mircea Veroiu, era născut pe 29 aprilie. Actrița Maria Ploaie și regizorul Nicolae Mărgineanu au venit la unul dintre evenimentele noastre și povesteau că, în fiecare an, Silvia Kerim organiza de ziua lui Mircea Veroiu o reuniune de aducere aminte cu toți prietenii lor, dar nu era un parastas. Regizorul a făcut cea mai temeinică consolidare și refacere a casei cu banii de la două filme de-ale sale.

B365: Cine venea în Parfumerie în comunism?

Doina Dogăroiu: Nichita Stănescu, Ștefan Iordache, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Maria Ploaie, Dorina Lazar, toți marii artiști, aici era un loc de creație pentru ei. În timpul distrugerii cartierului, Silvia a suferit foarte mult, a strâns obiecte de la casele demolate și le-a adus în curtea casei. Parfumeria a fost salvată printr-o minune, deja în capătul străzii Parfumului încep blocurile de pe Matei Basarab.

“Toată tâmplăria este cea originală, de la 1847, și a fost curățată de straturile succesive de vopsea”

Doina Dogăroiu: Silvia a murit în 2016 iar în 2017 s-a deschis Asociația Hearth, care în traducere înseamnă vatră, cămin. Fondatoarele ONG-ului Hearth, actrița Natalia Cebanu și Oana Iordăchescu, care a terminat UNArte secția design, au creat acest nume de la cuvântul heart (inimă), art (artă) și earth (pământ). A ieșit Hearth, “cămin”, rugul în jurul căruia se adună oamenii. 

Natalia și Oana au renovat casa cu mâinile lor, au pictat pereții și au ajutat la curățarea straturilor de vopsea de pe uși, toată tâmplăria este cea originală, de la 1847. Eu m-am alăturat lor în 2021 cu un proiect emblematic pentru asociație, „Festivalul Scrisorilor”, cu care am câștigat finanțare de la AFCN. Eu sunt economist și am avut o carieră de 28 de ani în sistemul bancar, dar am terminat și UNATC, mai exact masterul de management si marketing cultural.

“Parfumeria se află acum la intersecția dintre o casă memorială și un loc de întâlnire cu artiștii. Păstrăm tradiția Silvia, păstrăm caracteristica inițială a casei”

Doina Dogăroiu: I-am dat Parfumeriei un aspect de spațiu cultural și am păstrat mare parte din obiectele Silviei. Silvia și-a dorit ca aici să rămână casă memorială. A fost o întreagă dezbatere, s-a ajuns la concluzia că dacă rămâne doar casă memorială vor veni puțini oameni, imobilul nu se află pe o stradă circulată. Cartierul devenise îndoielnic după anii ’90, multe case erau abandonate, au fost în litigiu și acolo s-au instalat oamenii străzii. Acum cartierul arată foarte bine, au început să fie renovate multe case.

“Oferim tinerilor artiști un spațiu și libertate de creație”

Doina Dogăroiu: Este un loc cu istorie extraordinară și cu o energie foarte bună. Primul nostru proiect a fost “Din Parfumerie / Dramaturgie”, programul nostru de suflet. Invităm dramaturgi care vor să-și audă citite textele de către actori, reunim dramaturgul cu actorii și regizorul. Organizăm spectacole-lectură în prezența publicului, urmate neapărat de o discuție în care luăm un feedback la cald, în prezența dramaturgului.

Doina Dogăroiu: Am ajuns la al 33-lea text în patru ani, iar din 33 de texte, 11 au fost montate ca spectacole în diverse teatre. Casa are o continuitate, are viață din nou, Festivalul Scrisorilor ajunge anul acesta la ediția a V-a.

Până acum am avut un proiect cu Primăria S3, numit “Din Parfumerie”, în cadrul căruia am prezentat in Casa Kerim spectacole, expoziții, seri dedicate memorialisticii, seri de poezie, de dans, concerte, seri de film dedicate lui Mircea Veroiu. În lunile aprilie și mai avem programate 15 evenimente în 30 de zile, deci unul la două zile.

Casa este efervescentă, avem spectacol chiar și pe 4 mai, de alegeri, Casa Kerim a avut și are multe de spus. Încercăm să ne dezvoltăm și să ne reinventăm în permanență, cum a făcut și Silvia Kerim toată viața sa.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care