Cea mai mare bucătăreasă din România n-a venit de la cratiță, ci de la Conservatorul din Paris. Bon vivre în Micul Paris cu Sanda Marin, chefa care știa la perfecție trei limbi străine

30 dec. 2021
88672 afișări
Cea mai mare bucătăreasă din România n-a venit de la cratiță, ci de la Conservatorul din Paris. Bon vivre în Micul Paris cu Sanda Marin, chefa care știa la perfecție trei limbi străine

Ne-a învățat să facem cozonac și pască umplută cu ciocolată cu pasiunea cu care a învățat trei limbi străine. Ne-a dăruit rețete simple și, în același timp, de mare finețe, cu talentul cu care cânta Sonatele lui Chopin. Sanda Marin a pus bucătăria românească pe harta gastronomiei și nu e român care să nu fi auzit de cartea ei de bucate. O carte veșnic tânără. O carte de bază. Nu e chef român, nu există chef în București care să nu-i fi încercat măcar o dată rețetele. De Revelion sau de Crăciunul viitor sau oricând, uitați puțin de Jamie Oliver și de Gordon Ramsey. Vă invit să descoperim împreună stelele Michelin pe care Sanda Marin le-a pus pe sarmalele și pe cozonacii noștri.

Gordon Ramsey, Allain Ducase, Jamie Oliver, Wolfgang Puck, Sanjeev Kapoor, Anthony Bourdain, Yoshihiro Murata sunt cei mai mari bucătari din ziua de astăzi. Au clădit imperii, au lanțuri de restaurante în care plătești de te usuci, numai pentru că plăcinta cu carne a fost binecuvântată, nici măcar făcută, de unul ca Jamie Oliver. Să fie sănătoși toți chefii din lume, cu toate stelele lor Michelin, tot Sanda noastră se potrivește mai bine cu noi. Tot Sanda Marin rămâne astrul după care s-au ghidat stră-bunicile, bunicile, mamele și mătușile noastre, încă din anul 1936, când apărea cartea ei de bucate.

sanda, marin
Bucătăreasa Sanda era de fapt Cecilia, absolventă de Conservator la Paris, pianistă și colecționară de artă.

De ce să mai fie profesor de literatură universală sau de limbi străine, dacă adoră să stea la cratiță?”

De ce trebuie fierte sarmalele de două ori, care este diferența între cozonacii făcuți cu 50 de ouă la kilul de făină și cel cu doar opt ouă, ce trucuri trebuie să știi ca să faci mâncarea perfectă, pentru toate Sanda Marin are reguli nemuritoare, rețete rămase negru pe alb pe hârtie. “De ce să mai fie profesor de literatură universală sau de limbi străine, de ce să mai fie pianistă sau critic de artă, dacă fiică-mea adoră să stea la cratiță, mai ales că nimerește niște mâncăruri nemaipomenite, ca maică-sa, Dumnezeu s-o ierte, și unde mai pui că are și inovații culinare?”, se întreba tatăl Sandei Marin, profesorul universitar Ion Simionescu.

sanda, marin, 3
“De ce să mai fie profesor de literatură universală sau de limbi străine, de ce să mai fie pianistă sau critic de artă, dacă fiică-mea adoră să stea la cratiță?”.
Bucătăreasa Sanda era de fapt Cecilia, absolventă de Conservator la Paris, pianistă și colecționară de artă

„Sanda Marin” este de fapt un pseudonim pentru Cecilia Maria Zapan, născută Simionescu, în decembrie anul 1900, la Iași. Cecilia provenea dintr-o familie de intelectuali ieșeni de frunte „în  dulcele târg”. Tatăl ei, Ion Simionescu, a fost geograf, paleontolog și a devenit profesor universitar la numai 30 de ani. Cecilia știa foarte bine germana, engleza și franceza, era o mare colecționară de artă, a studiat pianul și a urmat Conservatorul din Paris. Cânta Bach, schia, urca pe munte, conducea mașina, iar în timpul liber ridica gastronomia românească la rang de artă. Românească get beget, dar cu influențe franțuzești, turcești sau germane.

Numai bătut în cap trebuie să fii ca să nu reușești o rețetă dată de Sanda Marin

Prima ediție a cărții, care avea să devină Biblia de bucate a României, a apărut în anul 1936 la Iași, cu o prefață semnată de un alt gurmand sofisticat și celebru, Păstorel Teodoreanu. Conținea 1500 de rețete și putea să fie urmată de oricine. Numai bătut în cap trebuie să fii ca să nu reușești o rețetă dată de Sanda Marin. Îți spune tot, tot, tot: de la cum să jupoi găina și ce poți să faci din ea, și până la cum să reușești o înghețată de cafea și o ciorbă de potroace. Cum să faci baclava, budincă de șalău, zbârciogi umpluți cu carne, șerbet de trandafiri și anghemaht de pui. Ba chiar îți sugerează frumos, ca după ce termini de gătit, să faci bine și să te speli pe cap ca să nu miroși a chiftele când vin musafirii.

sanda, marin, carte, de bucate
Îți spune tot, tot, tot: de la cum să jupoi găina și ce poți să faci din ea, și până la cum să reușești o înghețată de cafea și o ciorbă de potroace.

carte, de, bucate, sanda, marin

Cartea Sandei Marin a fost retipărită la Editura Humanitas și așa am aflat că și Andrei Pleșu este fan Sanda Marin

Am crescut sub semnul cărții Sandei Marin. În copilărie, credeam că e un singur cuvânt, sandamarinul, care denumește o ustensilă cu care poți găti orice. Mai târziu, când am aflat că este vorba despre o carte scrisă de-o doamnă, am răsfoit-o cu voluptate și trebuie să recunosc cinstit că mi-a stârnit apetitul pentru problema feminismului”, scria un alt gurmand al neamului nostru, Andrei Pleșu, în anul 2005, la lansarea cărții.

Cartea Sandei era plină de ingrediente obraznice: ouă, multe ouă, tone de unt, păstăi de vanilie, portocale

În anul 1954, cartea Sandei Marin a fost retipărită și scurtată la 850 de rețete. Ce an, anul în care a murit Stalin. Prima ediție publicată în stalinism, avea rețetele drastic cenzurate. “Sosul Bechamel” a devenit “sos alb”, tortul “Napoleon”, “tort marmorat”. “Crema Bibescu” s-a transformat în “cremă de castane”. Sosul olandez a fost retrogradat la “sos cu unt”, iar cel franțuzesc a devenit “sos de făină cu ou”. “Studentenbrot” a devenit “prăjitură cu pesmet”. Cartea Sandei era plină de ingrediente obraznice: ouă, multe ouă, tone de unt, păstăi de vanilie, portocale. De unde ouă, lapte, miere și tot ce îi mai trecea Sandei Marin prin cap în anul 1936? Așa că, pas. Acolo unde Sanda spunea “se ia o găină grasă și se jumulește”, comuniștii au scris “se ia o jumătate de pui”, de ăla de gostat.

Femeile proletare au continuat să creadă în rețelele Sandei

Din editia originară s-au evaporat toate opulențele burgheze, salata de icre negre, galantina de curcan, Chateaubriand-ul, Bouillabaisse-ul, consomme-ul și cozonacii moldovenești făcuți cu o sută de ouă. Dar și așa, în sărăcie, femeile proletare au continuat să creadă în rețelele Sandei, au știut să le iubească și să le ducă mai departe cu sfințenie. Cu au avut și ele prin casă. De sărbători, inspirați-vă din Sanda Marin, nu din chefii aia care au dus mâncarea pe lună și la ce le-a folosit?

Cookies