Nina Iliescu, soția fostului președinte al României, a publicat cu puțin timp în urmă , primul său mesaj după moartea și înmormântarea soțului ei.
Soția lui Ion Iliescu a scris mesajul pe blogul fostului președinte. Mai jos, textul integral:
„În cea mai grea zi din viața mea, care a însemnat o viață rotundă alături de Ion Iliescu, vreau să mulțumesc tuturor celor care au organizat, susținut și participat la funeraliile primului Președinte al României libere și democrate.
Vă mulțumesc pentru că ați răspuns cu demnitate la demnitate, cu dragoste și prețuire, la devotamentul și slujirea lui pentru România. Mulțumesc doctorilor și personalului medical care în ultimele două luni au depus eforturi uriașe ca boala să nu învingă mai furios și mai devreme.
Sunt recunoscătoare tuturor celor care au participat astăzi la solemna ceremonie a unei despărțiri pământești, dar și celor care au adus un omagiu sincer, din diferite părți ale țării, oamenilor pe care nu îi cunosc, dar cu care am împărtășit iubirea pentru țară și pentru Ion Iliescu.
Pentru mine e o imensă durere, alinată de onoarea cu care v-ați luat rămas bun de la un om, un lider, un prieten, un adversar. Port respect tuturor celor care mi-au fost aproape și au îngrijit doliul inimii mele.
Nina Iliescu”
Acesta este primul mesaj transmis de Nina Iliescu de la moartea soțului ei.
De altfel, soția fostului președinte a fost mereu o prezență fundamental discretă. Singurele momente în care a apărut în public alături de Ion Iliescu au fost zilele de alegeri, când mergeau împreună, la braț, la vot.
Povestea dintre Ion Iliescu și soția sa, Nina, a început în 1948, când amândoi aveau 18 ani (diferența de vârstă dintre ei era de o singură zi) Amândoi erau elevi de liceu în București.
Într-unul dintre rarele momente în care a vorbit despre viața sa personală, Ion Iliescu a povestit:
Ne-am cunoscut la 18 ani, eram elevi amândoi, ea la Haşdeu, eu la Spiru Haret, eram activi şi unul şi celălalt. Primul sărut, ca la fiecare, în parcul Cişmigiu. Şi apoi plimbările prin Parcul Carol. Eu locuiam în Piaţa Filaret şi mergeam deseori în parcul vecin.
Au hotărât să se căsătoreacă în 1951, după cel de-al doilea an de studenţie, a mai povestit atunci Ion Iliescu:
Pe vremea aceea nu aveam nimic. Nu ne puteam permite nunţile de azi. Am mers împreună cu cele două mame şi două mătuşi. În prima zi, în apartamentul de bloc din piaţa Filaret, la noi acasă, câţiva din partea mea, câţiva din partea ei şi a doua zi, la ei acasă, în cartierul Giuleşti, la o casă, sub o boltă de viţă, iarăşi cu membrii celor două familii. La mine acasă, au venit doar doi prieteni”.