Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu

Somptuoasa vilă din Bulevardul Primăverii, nr. 28, (fost Jdanov) a fost proiectată de către arh. Ioan Niga în anul 1940 pentru un personaj de rang înalt al Mișcării Legionare, Virgil Mihăilescu, profesor universitar, bibliotecar al Academiei Române și Secretar General al Ajutorului Legionar în timpul guvernului național-legionar (1940-1941). După instaurarea comunismului, imobilul va fi preluat de doi staliniști fanatici, Iosif și Liuba Chișinevschi, pentru ca în anii ’70 să devină reședința lui Dumitru Popescu-Dumnezeu (sursa Vladimir Tismăneanu).

Dacă până acum se bănuia că proiectul de arhitectură i-ar aparține arh. Octav Doicescu, arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit în arhive faptul că imobilul a fost proiectat de arh. Ioan Niga împreună cu fiul său, arh. Tiberiu Niga. Istoria spectaculoasă a celei mai frumoase case de pe Bulevardul Primăverii, aflată în apropierea Palatului Ceaușescu, mai jos.

Vila a fost proiectată pentru un mare legionar, dar a fost ocupată de doi mari staliniști, Iosif și Liuba Chișinevschi

Până în anul 1962, Bulevardul Primăverii a purtat numele Andrei Alexandrovici Jdanov, bolșevicul care a pus bazele ideologiei Partidului Comunist în Uniunea Sovietică.

Cartierul avea să fie ocupat după 1948 de burghezia roșie –  Brucan, Borilă, Sălăjan, Bodnăraș, Dej, Ceaușescu, Maurer, Răutu, Manea Mănescu, Moghioroș, Iliescu… 

“Chișinevschi era înfierat de foștii subalterni drept un agramat impertinent, o canalie intrigantă, agentul lui Lavrenti Beria în România”

Casa din Primăverii are o istorie specială. Paradoxal, a fost proiectată pentru un legionar de frunte (Virgil Mihăilescu, refugiat după rebeliunea din 21 ianuarie 1941 în Germania), dar a ajuns reședința unui cuplu de staliniști temuți, Iosif și Liuba Chișinevschi. Vladimir Tismăneanu își amintește în articolul “Cine a fost Liuba Chișinevschi? Ascensiunea și căderea unei amazoane comuniste”, articol semnat de Vladimir Tismăneanu și publicat de Hotnews, 2012.

În anii ’50, Iosif Chișinevschi era omul numărul 2 în Partid, membru al Biroului Politic, secretar al C.C al PMR, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, supervizor al propagandei și culturii (aghiotantul său fiind Leonte Răutu), al cadrelor – adjunctul său a fost Nicolae Ceaușescu. De asemenea, Chișinevschi era coordonatorul acțiunilor represive, cu funcții de îndrumare a Securității, Miliției și “Justiției”. Exclus din Biroul Politic în 1957, trimis la “munca de jos”, Chișinevschi era înfierat de foștii subalterni drept un agramat impertinent, o canalie intrigantă, agentul lui Lavrenti Beria în România(..). Venerat în anii 50 drept “creierul Partidului”, complicele lui Dej în atâtea mișelii, infamii și crime politice, ardent stalinist și fanatic anti-sionist, Chișinevschi figurează pe veci, alături de ceilalți potentați comuniști, în galeria teratologică a comunismului din România. Într-adevăr, roata lumii se-nvârtește.

Liuba Chișinevschi a fost principala discipolă a Anei Pauker, militantă de rang înalt a sindicatelor comuniste, președintă a Femeilor Române Antifasciste, membră în Prezidiul Marii Adunări Naționale, etc. A murit în anul 1981 iar urna ei se află la Crematoriul Cenușa, lângă Ana Pauker și Lucrețiu Pătrășcanu.

“Cântecele anticomuniste din exil ale lui Jean Moscopol sunt de fapt tot atâtea acte de acuzare la adresa unui regim barbar pentru care însăși invocarea ideii de drepturi ale omului era o crimă politică (..). După Plenara din iunie 1957, când Ioșka a fost acuzat, împreună cu Miron Constantinescu, de fracționism și “liberalism” (ce ironie!), familia Chișinevschi a trebuit să părăsească somptuoasa reședința de pe Bulevardul Jdanov (azi Primăverii). Ei s-au mutat pe strada Haia Lifschitz, apoi Rozelor, azi Washington. În locul lor s-a instalat Mihai Dalea, apoi, în anii ’70, Dumitru Popescu-Dumnezeu. În ultimii ani de viață, Liuba, care locuia în blocul Wilson, a dezvoltat un Parkinson agresiv.

Am întâlnit-o de câteva ori în viață când ne-a povestit, mie și altor prieteni, întâlnirile ei cu I.V. Stalin și ne-a relatat lucruri fascinante despre prima fază a ascensiunii cuplului Ceaușescu. Era în 1956, cele două cupluri, Chișinevschi și Ceaușescu locuiau la câteva case distanță. Ioșka a sunat la telefon să-i invite pe Nicu și pe Lenuța la o plimbare. “Venim să vă luăm” a spus șeful propagandei, Ioșka. După ce s-a sfătuit cu consoartă, Ceaușescu i-a rugat pe soții Chișinevschi să vină un pic mai târziu. Când au ajuns în fața vilei secretarului însărcinat cu cadrele, i-au găsit pe Nicu și pe Lenuța spălând scările de la intrare. Perechea Ceaușescu pusese în scenă un show al modestiei.”Ăsta ne îngroapă pe toți”, i-ar fi șoptit Ioșka Liubei”. (“Cine a fost Liuba Chișinevschi? Ascensiunea și căderea unei amazoane comuniste”, articol semnat de Vladimir Tismăneanu și publicat de Hotnews, 2012).

Din exil, în anii ’50, Jean Moscopol îi dedică Liubei unul dintre cele mai memorabile cântece

“Liuba, ah Liuba, vedea-te-aș moartă/Cu dric la poartă și cai mascați/Liuba, măi Liuba, Kremlinul nu iartă/s-o faceți fiartă când guvernați/Și Chișineavsca se răsucește, dar n-ațipește oricât ar vrea/Iar când adoarme se pomenește că o trezește o cucuvea”.

Virgil Mihăilescu, profesor universitar, director al Bibliotecii Române din Freiburg, un personaj apropiat al Principelui Nicolae

B365.ro: Mădălin Ghigeanu, ce știm mai exact despre primul proprietar al casei, Virgil Mihăilescu?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Virgil Mihăilescu (1906-1989) a fost profesor universitar, bibliotecar al Academiei Române și a emigrat dupa 21 ianuarie 1941 în Germania, după încercarea de lovitură de stat legionară. A fost internat in lagărele de la Berkenbruck și Dachau iar, ulterior, ajunge șeful Bibliotecii Române de la Freiburg, un personaj apropiat al Principelui Nicolae și o figură importantă a românilor din exil. Biblioteca a fost deschisă la 1 mai 1949 de fostul cercetător Ion Bianu iar la 21 iulie 1950, a fost recunoscută de statul federal german ca persoană juridică și morală.

’’Proiectul bibliotecii s-a născut în mintea autorului încă din 1942, după război fiind sprijinit de col. Greceanu, singurul reprezentant român al Comisiei Aliate de Control în zona franceză a Germaniei. Iniţial, colecţia bibliotecii a pornit cu 36 de volume româneşti; 14 broşuri şi diverse manuale; zece volume de traduceri din limbi străine; opt lucrări despre România; 16 periodice din străinătate; două lucrări manuscrise şi 110 opere literare străine. Astăzi biblioteca deţine peste 200 de mii de volume, un milion de exemplare din 2 500 de periodice. Printre acestea se găsesc volume de carte rară din perioada medievală a României, manuscrise ale lui Mihai Eminescu, cărţi rare recuperate din ţară ale clasicilor români, dar şi hărţi, pliante, altase şi buletine bibliografice, lucrări de filosofie, literatură, poezie ale autorilor din exil, critică literară, căţi de specialitate.

Munca depusă de Virgil Mihăilescu a fost una de lungă durată şi anevoioasă. Conţinutul Bibliotecii româneşti de la Freiburg este datorat aproape în întregime donatorilor, care nu au fost puţini la număr. Donaţii cam din toate zările Pământului, de acolo de unde se găseau români în pribegie. Doamna dr. Mihaela Toader din partea IICCMER susţine că Biblioteca de la Freiburg a fost pe nedrept numită de autorităţile regimului de la Bucureşti, „cuib de legionari”, la Freiburg nu s-a făcut niciodată politică sau să fi fost tolerată activitatea politică, inclusiv cea a membrilor Mişcării Legionare.’’ (Sursa: https://www.romania-actualitati.ro/emisiuni/istorica/biblioteca-romaneasca-de-la-freiburg).

M-am întrebat cum a ajuns arh. Ioan Niga în acest anturaj și am avut surpriza, în urma descoperirii arhivei fotografice a Stelei Niga, sora lui Tiberiu Niga, să aflu că Stela Niga era măritată cu academicianul D. D. Roșca. Sunt fotografii cu Tiberiu Niga și D. D Roșca cu costum și papion. Deci, este posibil ca prin D. D. Roșca, Virgil Mihăilescu să fi ajuns la arhitectul Ioan Niga.

“Casa este cea mai frumoasă de pe bulevardul Primăverii, de departe e cea mai distinsă”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Casa spune multe povești. Însă nici nu vreau să mă gândesc (privind traseul și profilul lui Virgil Mihailescu ), ce cărți, ce bibliotecă s-ar fi aflat în această casă. Vila, un adevărat palat, se află pe strada M (azi Bulevardul Primăverii), într-o relație destul de apropiată cu viitoarea reședința a lui Nicolae Ceaușescu. Din punctul meu de vedere, casa este cea mai frumoasă de pe acest bulevard, de departe cea mai distinsă. De multe ori m-am întrebat cine a făcut-o și mulți specialiști spuneau că ar fi fost o lucrare a arh. Octav Doicescu, dat fiind că spiritul clădirii este foarte apropiat de spiritul lui Doicescu. Surpriza a fost, descoperind dosarul din 5 mai 1940, să văd că este o lucrare foarte importantă a lui Ioan Niga, tatăl arhitectului Tiberiu Niga. Totodată, în urma cercetărilor, am descoperit cu mare bucurie că arh. Ioan Niga mai are 3 lucrări în zonă. O vilă foarte frumoasă în Barbu Văcărescu nr. 13, proprietatea Mihail și Florica Georgescu, proiectată tot în anul 1940, iar pe strada Șerban Petrescu nr. 21, proprietatea Ioan Buda, imobil proiectat tot în anul 1940, o construcție P+3.

“Pană acum, doar în parcelarea Jianu sunt cel puţin 4 vile semnate de către arh. Ioan Niga, ceea ce schimbă imaginea despre portofoliul său”

De curând am mai descoperit şi dosarul unei vile superbe proiectate tot de către arh. Ioan Niga pentru cumnatul fiului său, inginerul Corneliu Nicolau (fratele soţiei Sanda Niga-Nicolau), proprietarul trustului de construcţii ‘Ing. C.Nicolau’ care va fi naţionalizata după ’48. Vila inginerului Corneliu Nicolau era amplasată în cea mai favorizată zona a peninsulei, între străzile B şi I, având poate cea mai generoasă grădina privată din tot complexul, cu fântâni arteziene şi pergole decorative. Deci pană acum, doar în parcelarea Jianu sunt cel puţin 4 vile semnate de către arh. Ioan Niga, ceea ce schimbă imaginea despre portofoliul arhitectului Ioan Niga, până acum considerându-l mai degrabă o personalitate a arhitecturii anilor ’20, de trecere de la stilul neormânesc către modernism. Sunt convins ca Ioan Niga mai are încă multe lucrări realizate în perioada anilor ’30, atunci când lucra împreună cu fiul său, Tiberiu.

Ioan Niga semnează proiectul Vilei Mihăilescu în calitate de inspector general. Este la un vârf de carieră ceea ce se vede și din calitatea lucrării. Sunt convins că la Vila Mihăilescu a colaborat foarte strâns cu Tiberiu Niga, fațadele sunt opera lui Tiberiu Niga sută la sută. Este mâna lui, modul lui de a randa, fără discuție.

„Pe arhitectul Ioan Niga, din păcate, întotdeauna l-am perceput mai degrabă în umbra ilustrului său fiu și cred că este o mare nedreptate”

Ioan Niga s-a născut la Arad în 1878, când Ardealul era sub domniția austro-ungară, cunoscând bine limba maghiară, găsindu-l semnându-se ‘Janos’ în puținele scrisori rămase. A făcut Școala Politehnică din Budapesta în 1903, iar între 1908-1918 va fi angajat ca arhitect la Direcția Căilor Ferate din Budapesta. A fost căsătorit cu Adriana (născută Nadăș) cu care a avut doi copii, pe Tiberiu (născut în 1906) și pe Stela. Familia Niga se va muta mai întâi la Seghedin între 1908-1911 şi ulterior, între 1911-1919, la Budapesta, unde Tiberiu Niga va face primele clase primare şi primii ani de liceu. După primul război mondial, familia Niga revine în țară, mai întâi la Cluj, între 1919-1922 şi ulterior după 1922 în București unde vor locui pe str. Gral Lahovary 74. Ioan Niga își va echivala diploma de arhitect în țară, în anul 1923, iar între anii 1922-1937, va fi angajat ca arhitect la Direcția Generală a Căilor Ferate Române. În perioada sa budapestană de 10 ani, a câștigat prin concurs în 1912 proiectul pentru ‘Locuințe ieftine pentru funcționarii Căilor Ferate Ungare (MAV).

A realizat în țară – Refacerea Gării de Nord, București (1926), Sediul Societății Asigurarea Românească,str. Ion Ghica, București (1925), Palatul CFR, bd. 6 Martie, Arad (1930), Refacerea Teatrului vechi din Arad (1933). Numeroase locuințe în București, majoritatea impreună cu fiul acestuia, arh Tiberiu Niga; Imobil locuințe Bd. Dacia 42 (1928), Str. Esculap nr.1 (1930), str. Brezoianu nr.5 (1934), Blocul Juvara, str Gral Berthelot nr.36 (1937), Imobil Iustina Buda, str. Av. Șerban Petrescu nr.21 (1940), imobil Mihail şi Florica Georgescu, str. Barbu Iscovescu 13 (1940), Imobil str. Constantin Stahi nr. 18, Imobil Virgil Mihăilescu, Bd. Primăverii nr. 28 (1940), vila ing. Cornel Nicolau, Parcelarea Jianu (1941) şi cu siguranță, multe altele ce urmează a fi descoperite. Între 1941-1949 a lucrat la ‘Asigurarea Românească’. În 1953, se va pensiona din cadrul Serv. De Investiţii a Comitetului pentru Aşezăminte Culturale. Moare în anul 1958.

“Livingul de la parter de 51 mp are dimensiunile de 5,0m pe 10.20m, living vitrat cu trei arcade superbe”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Casa este un palat superb, pe un teren de 382,4 mp, având o suprafață construită la sol de 192mp și orientat pe latura lungă către stradă. Este adiacent la două străzi din care cedează pentru extinderea străzii, strada M fiind cea mai lată stradă din Parcelarea Jianu. Este o construcție subsol, parter și etaj pentru o singură familie. Ceea mă frapează este livingul de la parter de 51 mp având dimensiunile de 5,0m pe 10.20m, living vitrat cu trei arcade superbe.

Livingul este cât un apartament de două camere al dezvoltatorilor din ziua de azi, este uriaș

Tot partiul casei a fost conceput pentru cineva cu multă cultură și cred că livingul a avut și o bibliotecă mai mult decât impresionantă. Accesul principal se face prin strada laterală, strada Maxim Gorki (fostă str.T), printr-un portic foarte frumos. Aspectul casei are mult din arhitectura lui Octav Doicescu, însă există și un spirit mediteranean cu elemente renascentiste clasiciste italiene. Pridvorul de la etaj dă casei atât cât îi trebuie din alura unui conac neoromânesc. Fără a abuza de elemente de decorație de tip neoromânesc, casa are această tentă.

Porticul de intrare este susținut de un vestibul generos, cu o coloană frumos poziționată în ax, cu o circulație în două zone, stânga, dreapta. Parterul are acest minunat living de 51 mp. În sufrageria-dining mai există un birou deschis spre living, bucătăria cu oficiul și garderobă, ocupând practic toată zona de zi. Casa mai are un lift de servire, care pleacă din subsol până la etaj, unde se găsesc 4 dormitoare, cu 2 băi. Imobilul are două scări, una generoasă, principală, care pleacă din parter, și alta de serviciu pentru servitori.

B365.ro: Virgil Mihăilescu nu s-a bucurat prea mult de casă.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Mai deloc, dosarul este din mai 1940, el fuge după nici un an. Aici se vor muta Iosif Chisinevschi, torționarul comunist, însă nici el nu se va bucura mult de ea, fiind înlăturat în 1957, în marea epurare dictată de la Moscova de către Stalin, printr-un gest de profund antisemitism. În acel an au fost epurați majoritatea evreilor din P.M. R, în frunte cu Ana Pauker.

“Parcelarea Jianu este, din păcate, o adevărată ‘Cutie a Pandorei’ a arhitecturii romanești”

Deși este locul unde au creat în perioada interbelică cele mai luminate talente ale școlii românești, regăsind aproape toate numele ilustre: Octav Doicescu, Tiberiu și Ioan Niga, Marcel Iancu, Horia Creangă, Ion Giurgea, Emil Nădejde, Gheorghe Simotta, George Cristinel, Nicu Georgescu, Anton Curagea, Dori Galin Golingher, Jean Văleanu, Stavri Opări, etc., din nefericire după 1948 va deveni fieful nomenklaturii comuniste care va face tot posibilul să șteargă cu orice preț (și să reușească) moștenirea culturală imensă a României Mari.

În locul tuturor celor enumerați mai sus (alături de clientela lor de elită), vor apărea nume ca Gheorghiu Dej, Ana Pauker, Liuba Chișinevschi, Nicolae și tot clanul Ceaușescu, Bodnăraş, Maurer, Postelnicu și ultimii pe listă după 90′, Iliescu, Băsescu și Victor Athanasie Stănculescu, așa cum aflăm din halucinanta lucrare ‘Cartierul Interzis’, scrisă de senatorul Marius Marinescu. Este halucinant pentru că, deși este clar pentru oricine că acest proiect a fost conceput de arh. Octav Doicescu (sub tutela ing. Nicolae Caranfil), numele arhitectului nu apare nicăieri, de parcă nu ar fi existat. Despre vila arhitectului Octav Doicescu de pe Mircea Eliade nr. 2, locul unde s-au creat opere inestimabile ale arhitecturii românești, aflăm sec că e locul unde a stat Alexandru Drăghici (vecin la nr.4 cu Ioan Ceaușescu). Pe lângă faptul că e o eroare (am vorbit personal cu fiul arhitectului, Andrei Octav Doicescu și nici vorbă de așa ceva), gestul afirmației în sine ne confirmă faptul că, de fapt, „Comunismul n-o murit, numa’ s-o mai hodinit”.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care