Ce venituri a înregistrat Google Bucharest SRL în 2012

Google Bucharest SRL, companie deţinută integral de gigantul american care domină piaţa globală de publicitate online, a raportat anul trecut la Registrul Comerţului o cifră de afaceri netă de 11,2 milioane lei (2,5 milioane euro), chiar dacă veniturile firmei de la clienţi din România s-ar fi apropiat, conform unei raport al agenţiei Initiative Media – parte a grupului Lowe – de suma de 16 milioane de euro, scrie zf.ro.

Potrivit datelor depuse la Registrul Comerţului, Google Bucharest SRL a avut, anul trecut, în medie opt angajaţi şi un profit net de 594.414 lei – aproximativ 134.000 de euro.

Diferenţa dintre veniturile raportate de Google Bucharest SRL şi estimarea privind încasările companiei de la clienţii care îşi fac publicitate prin platforma Google Adwords este generată de faptul că firma americană emite facturile pentru serviciile prestate către clienţi din România prin filiala din Irlanda, ţară în care beneficiază de un nivel al taxării favorabil. Google utilizează subsidiara sa din Irlanda pentru operaţiunile din ţările europene – inclusiv Marea Britanie – pentru a-şi reduce nivelul taxelor plătite către autorităţi.

Legislaţia internaţională, respectiv convenţiile privind evitarea dublei impuneri nu permit României să taxeze Google pentru aceste venituri (estimate) câtă vreme firma nu realizează o serie de operaţiuni pe plan local, ci le livrează din Irlanda, potrivit consultantului fiscal Emilian Duca, managing director al companiei Tax & Business Solutions.

La nivel european, Google a mai fost acuzată de ţări precum Marea Britanie şi Polonia că apelează la diverse metode de optimizare fiscală pentru evitarea declarării veniturilor reale, mizând pe convenţiile internaţionale privind evitarea dublei impuneri (impozitări) a companiilor, stabilite în anii ’50. Potrivit acestor convenţii, un stat are dreptul de a impozita veniturile unei companii atunci când aceasta are un sediu permanent şi o formă de organizare, echipamentele necesare desfăşurării activităţii.

„Legislaţia, convenţiile privind evitarea dublei impuneri nu au luat în considerare apariţia acestui gen de afaceri, precum Google sau Amazon. De când a apărut tehnologia nouă definiţia aceasta a sediului permanent nu se mai potriveşte”, a explicat Duca.