ÎN BUCUREȘTI

Ce taine ascunde clădirea Guvernului României din București; Palatul Puterii pe care se bat toți, de la Ion Antonescu încoace și până la Florin Cîțu

Un fluviu de roman dacă am scrie și tot nu ar intra în el ce a văzut și a auzit clădirea Guvernului României din Piața Victoriei din București. Palatul Puterii din toate timpurile. Aici au avut biroul Mareșalul Ion Antonescu, Ana Pauker, Petru Groza, Ilie Verdeț, Elena Ceaușescu, dar și Petre Roman, Victor Ciorbea, Adrian Năstase, Viorica Dăncila și Florin Cîțu, mai nou. Clădirea impunătoare a fost proiectată de un mare arhitect, Duiliu Marcu, cel care a făcut trecerea de la stilul de arhitectură neo-românesc la modernism. Secretele unei clădiri care-a fost, de-a lungul timpului, ținta tuturor ovațiilor, dar și a tuturor înjurăturilor, mai jos.

Dacă ar exista un Time-Lapse care să țină din anul 1944 și până în 2021 cu Piața Victoriei din București, am vedea cum au venit și au plecat mulțimile din fața Guvernului. Au venit, au strigat, au fost chemate sau alungate, au primit bătaie sau au dat, au plecat. Au venit altele.

piata, victoriei, steag fara stema
Palatul Victoria cu steag găurit, foto credit FotoStefan.

Piața Victoriei, Piața Tribună a mulțumiților și a nemulțumiților

Am vedea cum au strigat bucureștenii vorbe de dulce sau de supărare, cât au zis “Trăiască Partidul” și cât au înjurat Partidul. Partidul Comunist, Partidul Fesenist, Peneleul, Pedeul, Penețecedeul, Pedesereul, Pesedeul, Peneleul, și lista rămâne deschisă. Cât au strigat din toate piepturile “Jos” și “Sus”, “Mai la stânga”, “Mai la dreapta”, “Dă-te tu ca să mă așez eu”. Am vedea cum au ocupat minerii Piața Victoriei în 1990 sau “golanii”, cum au jubilat/degenerat manifestațiile și contra-manifestațiile. Cum s-a umplut Piața Victoriei de gaze pe zece august 2018 sau de “oameni de bine”. Piața Victoriei, Piața Guvernului rămâne un loc emblematic pentru istoria Bucureștiului și a țării. Despre ce a făcut arhitectul Dorin Stefan în Piața Victoriei am scris aici.

piata, victoriei, general, ordonanta, 13, proteste
Piața Victoriei este una dintre puținele Piețe din București care nu și-a schimbat denumirea în timp, pur și simplu cuvântul Victorie s-a potrivit cu toți cei care au obținut-o. Le-a convenit.

De ce se numește Palatul Victoria. Victoria cui?

Atât interioarele, cât și fațadele Palatului Victoria ilustrează preocuparea de a păstra fundamentul clasic și de a face să apară în concepția de ansamblu și în studiul detaliilor ideea de simplitate modernă”, spunea arhitectul Duiliu Marcu despre clădirea Palatului Victoria. Dar, a cui Victorie? Despre ce Victorie este vorba? Piața Victoriei a primit această denumire în anul 1878, după Războiul de Independență și așa i-a rămas numele, deși cei care au obținut apoi Victoria au fost mereu alții, diferiți între ei. Este una dintre puținele Piețe din București care nu și-a schimbat denumirea în timp, pur și simplu cuvântul Victorie s-a potrivit cu toți cei care au obținut-o. Le-a convenit.

palatul, victoria, 1944, bombardat
Palatul Victoria a fost bombardat in anul 1944. In stinga se mai vede ce-a mai ramas din Palatul Sturdza, fostul sediu al Ministerului de Externe.

Clădirea actualului Guvern a fost ridicată între anii 1935-1944 după planurile arhitectului Duiliu Marcu, cel care ne-a lăsat numai și numai construcții emblematice în București: Palatul Elisabeta, clădirea Athenee Palace, Biblioteca Academiei Române, Palatul CFR (astăzi sediul Ministerului Transporturilor), Școala Superioară de război, astăzi Academia Militară.

Cerbera Ana Pauker a avut biroul în Palatul Victoria

În perioada interbelică, Piața Victoriei era marcată vizual de Palatul Sturdza sau Palatul lui Beizadea Vițel, a cărui istorie excepțională am spus-o aici. În Palatul Beizadelei a funcționat sediul Ministerului Afacerilor Externe, clădirea nu mai există astăzi.

palatul, sturdza
Din anul 1904 si pina in 1945 in Palatul Sturdza a functionat Ministerul de Externe al României.

Lângă el, Duiliu Marcu a ridicat clădirea Guvernului de astăzi, gândită inițial pentru Ministerul de Externe, de altfel aici a avut biroul fioroasa Ana Pauker, prima femeie vice-premier și ministru de externe din istoria României.

În perioada comunistă, Elena Ceaușescu a avut unul dintre birouri în Palatul Victoria

În perioada comunistă, Palatul Victoria a fost sediul Ministerului de Externe și al Consiliului de Miniștri, iar din 1990 a devenit sediul Guvernului României, în care s-a instalat primul guvern democratic al țării în frunte cu Petre Roman.

Duiliu Marcu este unul din acei români care a spus în repetate rânduri: suntem prea săraci ca să ne permitem să facem lucrul prost. De pildă, la Clădirea Consiliului de Miniștri a spus foarte clar și ce fel de marmură, și de unde din Italia trebuie luată și adusă. A desenat lămpile de Murano, lămpi care s-au comandat la Murano. Este această concepție unitară asupra clădirii, unică în spațiul nostru”, Georgeta Filitti, istoric.

palatul, victoria, 1956
Palatul Victoria in 1956, foto credit Razvan Botea, Arhiva istorică Agerpres.

Palatul Victoria: “claritate, simplitate, proporție, meticulozitatea studiilor de detaliu”

De altfel, clădirea lui Duiliu Marcu a fost asemănată cu monumentele de arhitectură fascistă ale lui Mussolini, seamănă cu Roma fasciilor, dacă stăm să ne uităm mai bine. Insă, Duiliu Marcu spune singur ce a vrut cu acest proiect. “Preocuparea mea de a găsi soluții originale românești, de a lua din arhitectura clasică numai claritatea, simplitatea, ponderea, euritmia, proporțiile, meticulozitatea studiilor de detaliu, precizia execuției au constituit pentru mine o linie de conduită, un crez care mi-a servit ca îndreptar în întreaga mea activitate”, Duiliu Marcu, Revista Arhitectură 1912-1960.

Sala Transilvania din Palatul Victoria are 71 de m lungime și 10 lățime

Palatul Victoria o suprafaţă de 26.000 de metri pătraţi, iar în suboluri se află 12 kilometri de arhivă diplomatică, din anii ’40 și până astăzi. Cea mai spectaloasă încăpere este Sala Transilvania, cu 71 de metri lungime și 10 metri lățime. Este un spațiu dedicat ceremoniilor, dar și locul în care s-au pus la cale toate privatizările din anii ’90, alea cu bucluc.

palatul, victoria, acoperit, cu, steag
Palatul Victoria invelit cu steag. Foto credit Libertatea.
Scaunul din Palatul Victoria a fost ocupat de o mulțime de corifei

În cabinetul Prim Ministrului s-a scris istoria (mai bună sau mai rea) a României, la modul propriu. Ia poftiți ce nume ilustre au tocit spătarul scaunului, o adevărată pleiadă de monștri sacri: Petru Groza, Gheorghiu Dej, Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Ilie Verdeț, Constantin Dăscălescu, Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu (ce vremuri cu premierul Săniuță), Victor Ciorbea de-i aducea lui Corneliu Coposu țigări, Radu Vasile, Mugur Isărescu, Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc, Victor Ponta, Dacian Cioloș. Apoi, vestiții demnitari ai Ordonanței 13: Sorin Grindeanu fă-te că clipești de două ori, Mihai Tudose, Mihai Fifor, inegalabila Viorica Dăncilă, Ludovic Orban mandolină și, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, Florin Cîțu.

Apa din Palatul Victoria poate fi băută și este cea mai bună din oraș

Clădirea are și Bufet, normal, dar și o instalație de aer condiționat care funcționează încă din anul 1944, ca să vedeți cât de avansat lucra Duiliu Marcu. Aerul este răcit într-un puț aflat la 200 de metri sub clădire, apoi este suflat într-un sistem de ventilare. Cei care au lucrat în guvern spun că apa este foarte bună de băut, dat fiind că puțul este săpat atât de adânc. Interiorul clădirii are o structură complicată, un labirint de scări și de coridoare în care te pierzi dacă nu ești de la SPP. Este clădirea cu semnal veșnic bruiat la telefon, modă impusă de secretosul  Adrian Năstase.

Palatul Victoria a fost inclus pe lista monumentelor istorice în anul 2004, iar povestea lui continuă. Cine va fi noul prim-ministru al României?


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button