ESENTIAL

Ce semnificație are Marțea Albă din Săptămâna Luminată. Ce este interzis să faci azi, în a treia zi de Paște

A treia zi de Paști este supranumită Marțea Albă, zi foarte importantă și notată tot cu cruce roșie în calendarul ortodox. Ce se întâmplă în această zi și care sunt cele mai cunoscute tradiții legate de Marțea Albă. Ce trebuie să facem și ce nu, conform obiceiurilor în a doua zi din Săptămâna Luminată.

În ultima zi de sărbătoare a Paştelui, în trecut, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pasca“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, potrivit crestinortodox.ro.

Ce tradiții și obiceiuri au loc în Marțea Albă

Marţea Albă era cunoscută la sat drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, și nu se face curat. Femeile din mediul rural dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu persoanelor sărmane, în amintirea celor trecuţi în nefiinţă.

De asemenea, în ziua a treia se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”, în timp ce în a doua zi de Paște, tradiția spune că ouăle roșii se ciocneau doar „coastă cu dos”.

În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor pască şi colaci, obicei practicat și de cumetri între ei.  Exista şi o credinţă potrivit căreia firimiturile care rămâneau de la mesele de Paşti trebuiau păstrate și îngropate. Din ele ar răsări o plantă numită cucoană sau maruncă, plantă bună de tocat şi de pus în băutură când o femeie dorea să facă copii.

Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), care a fost sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi în Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

Marțea Albă mai este denumită Marțea Dracului sau Mătcălăul

În unele zone, această zi este cunoscută drept Marțea Dracului, un prilej pentru pomenirea celor vii și a celor morți, dar și Mătcălău, un obicei de înfrățire a copiilor sub 14 ani. Adevărat prilej de bucurie și de sărbătorire a vieții, cu ocazia Mătcălăului copiii sub 14 ani se duc la un pom înflorit pentru a se înfrăți. Sub pom aceștia lasă ouă roșii și sare, iar după ceremonie copiii mănâncă bucatele pe care le-au adus cu ei (mămăligă, ouă fripte, cârnați etc).

Un obicei asemănător întâlnit în vestul țării este Jocul Lioarelor. În cadrul acestui ritual fetele tinere fac jurământ că se vor ajuta una pe cealaltă de acum încolo, o promisiune de prietenie pe viaţă.

Ce însemnătate are Săptămâna Luminată

Se spune în popor că Săptămâna Luminată este dedicată celor trecuți în neființă. Aceasta este denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morţilor. Se crede că persoanele care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în Rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile Raiului sunt deschise, iar cele ale Iadului sunt închise. Mai mult, se spune despre cei care se nasc în Săptămâna Luminată că vor avea parte de noroc de-a lungul vieții.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button