Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei

11 mai 2022
8830 Afișari
Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București, Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a capitalei

Lumea-i spune Palat cu stație de autobuz în față, dar parcă, mai degrabă, e castel medieval în miniatură, cu turnulețe, himere, frize decorative și dragoni la intrare. Un castel desprins dintr-un basm care are drept grădină de visare tot Parcul Cișmigiu. Când treci pe lângă Palat, vrei să știi cine a fost proprietarul arătoasei clădiri. Ce fericit a locuit acolo, într-un castel unic, situat în mijlocul Bucureștiului și-n același timp în mijlocul naturii? Ce s-a întâmplat între zidurile lui în ultima peste o sută de ani? Astăzi la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat patrimoniului orașului, admirăm Palatul Kretzulescu, podoaba Capitalei, și-o pomenim pe doamna Elena Kretzulescu, intelectuala discretă care-a a avut ambiția să dea Bucureștiului o clădire de patrimoniu strălucită, reprezentativă pentru numele și averea ei.

palatul, kretzulescu
Una dintre cele mai frumoase clădiri din Bucuresti. Foto credit Bucurestiul meu drag.

Dintre toate clădirile monumentale ale Bucureștiului, Palatul Kretzulescu de pe Știrbei Vodă are ceva care-l face unic: este Palatul potrivit la locul potrivit. Romanticul palat proiectat de arhitectul Petre Antonescu se află situat într-unul dintre cartierele prețioase ale Bucureștiului, în mahalaua Fântâna Boului sau cea știută drept Schitu Măgureanu, și se continuă într-o uriașă grădină publică: parcul Cișmigiu.

elena, kretzulescu, palat
Doamna Elena Kretzulescu si fiul ei, Dumitru Kretzulescu-Warthiadi. Fotografie realizată in jurul anului 1895.

Copiii care treceau în drum spre școlile din apropiere bănuiau un basm întreg cu pitici de grădină tolăniți în iarba ce le ajungea până la brâu”

Amplasat pe un teren denivelat, Palatul Kretzulescu domină mahalaua din Micul Paris, prin formele și proporțiile sale. Iată cum era descrisă nobila clădire în “Ilustrațiunea Română”, din anul 1933: “Pașii care călcau altădată dincolo de grilajul parcului de aristocratică izolare, pe aleile ce șerpuiau prin cele două hectare de gazon și plantațiile savante, aveau totuși impresia de a păși pe latifundii (…) Copiii care treceau în drum spre școlile din apropiere bănuiau un basm întreg încăput în pavilionul ca o miniatură, ascuns în iedera deasă și cu pitici de grădină tolăniți în iarba ce le ajungea până la brâu (…). Dincolo de zidurile cu acoperișuri crenelate și strălucitoare, bănuiai o viață care, pentru acele vremuri mai ales, nu putea să fie a multora. Din hall-ul larg boieresc pătrundeai în mulțimea saloanelor din jur, sau urcai pe scara de nuc masiv într-un etaj, unde capriciul unui arhitect pătimaș lăsase în fiecare colț câte o surpriză”, F. Chessaru, “Odată și acum, Palatul Kretzulescu” în Ilustrațiunea Română din 8 martie 1933.

palatul, kretzulescu
Palatul Kretzulescu, vedere dinspre Parcul Cismigiu. Foto credit Bucurestiul meu drag.

Elena Kretzulescu s-a născut la Paris și a dus o viață retrasă lângă Cișmigiu, în micul ei Paris

Comanditara Palatului construit de Petre Antonescu a fost Elena Kretzulescu (1857-1930), născută la Paris și botezată de Emile Felix, Conte de Fleury, un apropiat al Împăratului Napoleon al III-lea. Elena a fost fiica Mariei Filipescu și a lui Constantin C. Krețulescu. Elena – sau Blanche după numele de botez catolic, parizian- a rămas fără părinți la o vârstă fragedă și a moștenit de la tatăl său casele familiei de pe strada Știrbey Vodă, nr 39. Case batrânești care erau acolo încă din timpul în care mahalaua Fântână Boului era acoperită de grădini, de viță de vie și de balta mocirloasă care avea să devină Grădina Cișmigiu. În acele case care vor fi transformate în Palatul de azi, în anul 1869, Elena a fost prezentă la întoarcerea unchiului ei din Egipt, Dr. Kretzulescu. Unchiul său dinspre mama n-a venit cu mâna goală ci a adus cu el o mumie, senzația Bucureștiului de altădată. Episodul este amintit/documentat de dr Cezara Mucenic, istoric de artă, în volumul “Palatul Elena Kretzulescu”, Editura Simetria, 2021, o carte-document cu calități grafice excepționale. Dacă sunteți pasionați de vechiul București, ar fi minunat să o aveți în casă. Despre Arhiva Cezara Mucenic și cartea sa “Arhitectura Civila a Bucureștilor în secolul al XIX-lea”, am scris aici.

Uriasa gradină Palatului Kretzulescu a fost incoporată in Parcul Cismigiu. Foto credit Wikipedia.

În casa boierilor Kretzulescu a venit Domnitorul Carol I să vadă mumia unui preot egiptean adusă din Egipt

Unchiul său dinspre mamă, Dr Kretzulescu, se adâncește în căutări în domeniul științific și cultural (…). Ca un om de știință ce era și bucurându-se de protecția viceregelui, cere și primește o momâie (mumie). Astfel revine în țară cu mumia unui preot al zeului Amon din Theba, ce data cam din anii 1600 înainte de Hristos. Momâia a fost adusă în casele vărului său de pe strada Știrbey Vodă, unde locuia la acea dată, și la deschiderea sarcofagului a participat chiar și domnitorul Carol I, care fusese poftit. Mumia a fost dăruită, chiar atunci, Muzeului de Antichități (Arheologie) din București”, Dr Cezara Mucenic, Oliver Velescu, “Palatul Elena Kretzulescu”, Editura Simetria, 2021, pagina 95.

palatul, kretzulescu
Intrarea in Palatul Kretzulescu de pe Stirbey-Vodă. Foto credit colțisorderomânia.ro
Atrasă de uniforma militară, doamna Elena se va căsători cu ofițeri de rang înalt

În același an, casele boierești îi sunt închiriate colonelului Iacob/Jacques Lahovary (1846-1907), chiriaș cu care doamna Elena se va căsători. Despre casa Lahovary, astăzi maternitate am scris aici. ”De acum, povestea casei și cu cea a stăpânei se vor împleti timp de 5 decenii. Când a devenit stăpână era tânără, cultivată, bogată, purtând renumele familiilor din care se trăgea. Când a plecat din casă, desigur era în vârstă și cu averea dusă”, Dr Cezara Mucenic, Oliver Velescu, “Palatul Elena Kretzulescu”, Editura Simetria, 2021, pagina 96.

generalul, iacob, lahovary, foto, veche
Generalul Iacob Lahovary, primul soț al Elenei Kretzulescu.
Doamna Elena a dus o viață discretă, departe de frivolitatea Bucureștiului monden

Căsătoria va dura până în anul 1880 când Generalul Lahovary face apel la arhitectul Grigore Cerkez “vroind a preface grajdurile de la proprietatea mea din Știrbei Vodă nr 39”. După despărțirea de domnul Lahovary, doamna Elena se va mărita cu generalul Panait Warthiadi, păstrându-și însă numele de Kretzulescu. A dus o viață retrasă pe domeniul ei de lângă Cișmigiu, fără să se afișeze la balurile din epoca, departe de viața mondenă a Bucureștiului. Și-a împărțit viață între reședința de pe Știrbey Vodă, Paris și principala ei moșie, cea de la Drajna, unde avea un conac.

Elena Kretzulescu rămâne în istorie pentru frumoasa clădire pe care a dăruit-o patrimoniului bucureștean”

În anul 1902, doamna Elena hotărăște să transforme vechile clădiri într-un singur palat și îi încredințează măreață lucrare arhitectului Petru Antonescu, cel care a proiectat, printre multe alte clădiri reprezentative pentru Micul Paris, Primăria Capitalei.

Elena Kretzulescu rămâne în istorie pentru frumoasă clădire pe care a dăruit-o patrimoniului bucureștean(…) Palatul Kretzulescu a fost prima lucrare a lui Petru Antonescu concepută în stil eclectic (..). Parterul propriu-zis s-a păstrat aproape neschimbat față de proiectul inițial, fiind menit a cuprinde apartamentul de recepție. Planul este aproape cel al vechii case românești: intrare prin vestibul într-o galerie centrală, care te conduce până în partea opusă a casei, spre deschiderea ce comunică cu grădina. Pe stânga și dreapta sunt camerele. Noutatea constă pe de o parte în unele nivele de separare acestui spațiu central denumit acum, după limbajul vremii, hol, și a cărui ultima parte, cea dinspre grădină, capătă funcțiunea de birou cu biblioteca”, Dr Cezara Mucenic, Oliver Velescu, “Palatul Elena Kretzulescu”, Editura Simetria, 2021, pg 125.

Nuntă boierească in familiile Warthiadi-Cantacuzino la Conacul din Drajna.
Spre stradă, de unde puteai vedea și spiona ce se mai întâmplă, se situează dormitorul, mai mare ca sufrageria, și așa-numitul budoar”

Sufrageria casei este mai mică față de încăperea care se situa spre stradă. “Ne confirmă și aceasta una dintre trăsăturile gazdei ce nu era amatoare să primească prea mulți oaspeți. Spre stradă, de unde puteai vedea și spiona ce se mai întâmplă, se situează dormitorul, mai mare ca sufrageria, și așa-numitul budoar (..) Preocuparea pentru tratarea nuanțată volumetrică și plastică se găsește și în modul de rezolvare a exterioarelor, dar expresiv în raport cu spațiul cu care intră în relație. Spre grădină se accentuează variația de soluții: loggie, balcoane, scara ce te conduce în grădina/parc, arcada masivă prin care comunici din parterul/subsol cu exteriorul, totul fiind completat de turnulețe și de volumele jucate ale acoperișului înalt care-i conferă acel aer de elansare și ușurință a maselor”, Dr Cezara Mucenic, Oliver Velescu, “Palatul Elena Kretzulescu”, Editura Simetria, 2021, pg 133.

Din Palatul Kretzulescu au fost furate o sumă uriașă de bani și bijuterii

În anul 1911, după moartea soțului ei, Generalul Warthiadi, numele doamnei Kretzulescu apare într-un proces scandalos. “La 1 septembrie ziarele anunțau cu litere mari furtul unei sume impresionante, 700.000 de lei și a unor bijuterii din case. Numai cu un an în urmă, construirea unei case confortabile costase 200.000 de lei, deci banii luați cu chei potrivite din casa de bani a doamnei Elena reprezentau o avere. Proprietara, fără nicio ezitare, acuză de furt pe arhitectul Sotiriu, un intim al casei, cel care proiectase și supraveghease construirea palatului de la moșia Drajna”, Dr Cezara Mucenic, Oliver Velescu, “Palatul Elena Kretzulescu”, Editura Simetria, 2021, pg 133. Presupusul făptaș este achitat din lipsa de probe.

interior, palatul, kreztulescu
Interior Palatul Kretzulescu. Din anul 1972, clădirea este sediul UNESCO-CEPES, Centrul European de Invățământ Superior.
În salonul acoperit cu vitralii ce dau spre cele două șiruri de lalele, convorbirea cu musafirii are rezonanțe ce dau un farmec deosebit cuvintelor”

Așadar, doamna Elena avea dormitorul mai mare ca sufrageria și se bucura de una dintre cele mai frumoase reședințe din București. O scară ducea în grădina uriașă amenajată cu terase, cu flori, fântâni arteziene, bazine, izvoare și poduri. Gobelinuri fine și în același timp uriașe acopereau unul singur, un perete întreg, iar mulțimea covoarelor imaterializa pașii omului. Tapete de mătase alintau privirile nostalgice în timp ce plafoanele reprezentau cea mai de seama bogăție a interiorului, cu încrustări și auriri în care Renașterea își da mâna cu Bizanțul. Erau draperii care cufundau totul în noapte, argintăriile cu toată arta Levantului, tablourile care reprezentau boieri bărboși, cu caftane uriașe, fanarioți cu părul aranjat în reliefuri de metal. Pretutindeni risipă de bibelouri, figurine, ceasornice de toate mărimile, de la pendula grea de stejar până la jucăria fină a Porțelanului de Saxa. În salonul acoperit cu vitralii ce dau spre cele două șiruri de lalele, convorbirea cu musafirii are rezonanțe ce dau un farmec deosebit cuvintelor”. F. Chessaru, Odată și acum, Palatul Kretzulescu în Ilustrațiunea Română, 8 martie 1933.

Ar fi de un mare interes mai întâi pentru populațiunea Bucureștiului de a avea o ieșire dinspre strada Știrbey-Vodă la Grădina Cișmigiu”

În anul 1927, cu averea împuținată, Elena Krețulescu este nevoită să vândă Palatul din strada Știrbey-Vodă 39.

În ședința Consiliului comunal general al Municipiului București din 25 februarie 1927, consilierul dr. I. Constantinescu supune colegilor propunerea: “D-lor consilieri, în ședința trecută s-a vorbit de cestiunea imobilului Crețulescu de pe strada Știrbey-Vodă, care are fațada la această stradă, iar fundul în marele parc spre Cișmigiu. Ar fi de un mare interes mai întâi pentru populațiunea Bucureștiului de a avea o ieșire dinspre strada Știrbey-Vodă, ca să ajungem la Grădina Cișmigiu și de o mare importanță pentru grădina Cișmigiu, dacă cumparând acest imobil am putea să dăm parcul acestui imobil la Grădina Cișmigiu. Această clădire s-a cumpărat de Casa Grădinilor și ceea ce trebuie noi să votăm este să aprobăm această cumpărare. Grădina am încorpora-o la Cișmigiu, iar clădirea ne-ar servi fie pentru a o vinde, fie pentru a face o instituție culturală”, Cezara Mucenic, Oliver Velescu, “Palatul Elena Krețulescu”, Editura Vremea, 2021.

palatul, kretzulescu
“Vremurile noi, al căror tumult a pătruns vijelios peste tot, au smuls și acest grilaj după care se izolau deopotrivă tristețea și mândria”. Foto credit Bucurestiul meu drag.
După vânzarea Palatului “a fost retezat și pavilionul cu pitici care părea unora anacronic”

Vremurile noi, al căror tumult a pătruns vijelios peste tot, au smuls și acest grilaj după care se izolau deopotrivă tristețea și mândria. A pătruns orașul oferind astfel cetățeanului un neașteptat pasaj din strada Știrbey Vodă înspre Cișmigiu. Un gard de sârmă ghimpată prin care pătrunde oricine cu ușurință înconjura acum terenul mocirlos al fostului palat Krețulescu. Bazinul secat, fierăria demontată, cărămizile scoase din zidul care înainte vreme ocrotea înspre grădina publică, aleile neîngriijite și întrerupte de mocirle, buruieni în locul lalelelor, dau un aer de continuu provizorat, până când, legat de Cișmigiu, sub îngrijiri noi vechiul parc boieresc va oferi cel puțin o frumusețe publică. A fost retezat și pavilionul cu pitici care părea unora anacronic. I-a fost amputată și fațada, acum cu un scuar și o ieșire în stradă caracteristică magazinelor și instituțiilor publice”, F. Chessaru, Odată și acum, Palatul Kretzulescu în Ilustratiunea Română, 8 martie 1933.

Palatul a devenit sediul Muzeului de Artă Veche Religioasă în perioada interbelică

În anii ’30, soarta palatului se schimbă total. Nicolae Iorga, Ministru al Instrucțiunii, Cultelor și Artelor și președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice “îi trasează un nou destin, cu rosturi culturale”. Mobila a fost scoasă și înlocuită de birouri, biroul directorului general a fost instalat în salon, o altă lume a invadat spațiile Palatului care-a devenit sediul Muzeului de Artă Veche Religioasă. Clădirea a rezistat marilor cutremure din anii 1940 și 1977, bombardamentelor din cel de-al doilea război mondial, și a supraviețuit comunismului, perioadă în care a adăpostit diverse instituții.

În 2001 a fost din nou restaurat, lucrare care a urmărit, exterior și interior până la detalii, revenirea la aspectul inițial și punerea în valoare a spațiilor cele mai interesante”

În anul 2003, Palatul a împlinit o sută de ani și această aniversare l-a găsit în una dintre cele mai bune stări ale sale. Funcțiunea culturală de importanță europeană i-a ridicat prestigiul. În 2001 a fost din nou restaurat, lucrare care a urmărit, exterior și interior până la detalii, revenirea la aspectul inițial și punerea în valoare a spațiilor cele mai interesante. Tocmai de aceea, fosta sufragerie s-a reunit cu sera prin eliminarea compartimentării forțate, ceea ce a permis scoaterea la lumină a deosebitei arcaturi care leagă cele două încăperi și creează acea succesiune interesantă între spațiul închis și spațiul vitrat/deschis. Palatul Krețulescu devenea din nou, dar pentru un timp limitat, simbol al orașului București, astăzi iar pierdut”. Cezara Mucenic, Oliver Velescu, “Palatul Elena Krețulescu”, Editura Vremea, 2021. Multumesc doamnei Cezara Mucenic pentru documentație.

„Make Bucharest Great again”vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

 

 

 

Cookies