Tinichele umplute cu ipsos, în loc de bijuterii de aur: ţepe la magazinele neautorizate

de:
15 mart. 2013
7 Afișari
Tinichele umplute cu ipsos, în loc de bijuterii de aur: ţepe la magazinele neautorizate

De-a lungul timpului, Direcţia Generală Metale Preţioase, Pietre Preţioase şi Proces Kimberley din subordinea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a depistat numeroase bijuterii din metale preţioase sau încrustate cu pietre preţioase, care erau, de fapt, tinichele umplute cu metale comune, ipsos sau sacâz.

În urma verificărilor efectuate de-a lungul timpului de Direcţia Metale Preţioase, s-au descoperit următoarele neconformităţi:

– obiecte din metal comun (cupru – zinc) comercializate ca obiecte din metale preţioase;

– obiecte din metale preţioase comercializate sub titlul declarat (ex: obiecte marcate cu 18k, care, în realitate, aveau 9k);

– obiecte din metale preţioase umplute cu diverse materiale nepermise (oţel, alamă, plumb, sacâz, ipsos), materiale ce cresc artificial greutatea obiectelor şi, implicit, preţul acestora;

– pietre preţioase de calitate inferioară (diamante industriale, safire, smaralde şi rubine) declarate la comercializare în baza unor buletine de expertiză false ca fiind de calitate superioară, înşelând astfel cumpărătorul cu până la de 10 ori preţul real al pietrelor comercializate;

– obiecte din metale preţioase comercializate ca fiind ale unor faimoase case de bijuterii care, în cele mai multe cazuri, erau contrafăcute.

VEZI AICI mai multe tipuri de bijuterii fabricate cu metale comune.

Cum vă puteţi feri de tinichelele vândute la preţ de metale preţioase

Obiectele din metale preţioase veritabile trebuie să fie marcate în conformitate cu prevederile legale. Pe orice bijuterie trebuie să găsiţi marca de titlu, de exemplu 585 pentru aur de 14 karate, şi marca statului sau marca de garanţie proprie a operatorului care l-a pus pe piaţă. Bijuteriile ştanţate doar cu simbolul 585 nu sunt marcate în conformitate cu prevederile legii şi pot fi doar obiecte din metal comun achiziţionate la preţuri de metale preţioase. Pentru a preveni apariţia unor situaţii neplăcute, consumatorii trebuie să cumpere bijuterii din metale preţioase de la operatori economici autorizaţi de ANPC, iar autoritzaţia trebuie să fie afişată într-un loc vizibil. Dacă bijuteriile nu sunt marcate conform prevederilor legale vă recomand să nu achiziţionaţi astfel de produse. De asemenea, bijuteriile încrustate cu pietre preţioase trebuie să aibă certificatul de calitate al pietrei, care trebuie să conţină numele producătorului, datele de provenienţă ale pietrei şi caracteristicile pietrei. Pentru orice alte probleme întâmpinate la achiziţionarea unei bijuterii, Direcţia Generală Metale Preţioase, care are sediul în Str. Fabrica de Chibrituri nr. 30, vă stă la dispoziţie pentru realizarea unei expertize a obiectului cumpărat. În baza expertizei puteţi depune o reclamaţie dacă se constată că bijuteria respectivă este neconformă. Preţul unei expertize variază în funcţie de bijuterie, de complexitatea modelului sau de numărul de pietre pe care aceasta îl are„, a explicat, pentru B365.ro, Teodora Ştefan cel Mare, director în cadrul Direcţiei Generale Metale Preţioase.

Potrivit Teodorei Ştefan cel Mare, diferenţa dintre bijuteriile din metale preţioase veritabile şi cele cu metale comune nu pot fi depistate cu ochiul liber şi trebuie supuse unor controale de specialitate. Pentru a stabili dacă o brăţară este umplută cu metal comun, specialiştii Direcţiei de Metale Preţioase verifică greutatea bijuteriei, efectuează teste speciale sau fac o analiză distructivă, cu acordul proprietarului bunului, dacă obiectul este considerat suspect în urma testelor anterioare.

Conform prevederilor legale în vigoare, obiectele şi bijuteriile din metale preţioase, comercializate pe teritoriul României, trebuie: să aibă aplicate marca de titlu, marca de certificare (marca statului) sau, după caz, marca de garanţie proprie a producătorului intern, a importatorului şi/sau a vânzătorului cu amănuntul, să fie însoţite de un certificat de calitate din care să reiasă conţinutul de metal preţios, calitatea şi masa pietrei preţioase înglobată în montură şi să aibă un certificat în care să fie descrise caracteristicile la vânzare ale pietrei. Marcarea are ca scop certificarea de către persoana abilitată sau, după caz, autorizată, a faptului că bijuteriile şi obiectele din metale preţioase au conţinutul de metal preţios fin corespunzător.

Titlurile legale în România, exprimate în miimi, sunt:

– pentru aur: 375; 500; 585; 750; 833; 900; 916 şi aur fin 999;

– pentru argint: 750; 800; 875; 916; 925 şi argint fin 999;

– pentru platină: 950;

– pentru paladiu: 950.

Certificatul de calitate oferit de comerciant la achiziţionarea unor bijuterii din metale preţioase trebuie să conţină, cel puţin, detalii corecte, precise şi complete referitoare la produsul cumpărat (titlul metalului, natura pietrelor etc), precum şi datele de identificare ale operatorului economic de la care a fost achiziţionat produsul.

Printre abaterile de la legislaţia specifică se numără: falsificarea mărcilor de titlu, a mărcilor de garanţie proprie sau a mărcilor de certificare şi folosirea mărcilor de titlu, a mărcilor de garanţie proprie sau a mărcilor de certificare false ori folosirea unor mărci neînregistrate. Astfel, se sancţionează contravenţional comercializarea de bunuri care au aplicată o marcă falsă sau falsificată, iar bunurile de acest gen se confiscă. De asemenea, desfăşurarea, fără autorizaţie, a operaţiunilor cu metale preţioase şi pietre preţioase, comercializarea sau expunerea spre comercializare a metalelor preţioase, fără ca acestea să fie marcate în prealabil constituie infracţiune şi se sancţionează conform prevederilor legale. În cazul încălcării prevederilor legale, ANPC poate suspenda sau dispune retragerea autorizaţiei pentru efectuarea de operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase.

Direcţia Metale Preţioase are ca obiect de activitate autorizarea operatorilor economici în vederea efectuării de operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase, expertizarea metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase şi aplicarea mărcii Statului.

Direcţia Generală Metale Preţioase are în structura sa: un laborator de încercări metale preţioase, un laborator de expertizare pietre preţioase şi coordonare Proces Kimberley dotat la standarde internaţionale, compartimente de expertizare analiză şi marcare metale preţioase atât în Bucureşti, cât şi în cele 20 de filiale teritoriale, şi un compartiment de autorizare a operatorilor economici în vederea efectuării de operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase.

Direcţia Generală Metale Preţioase are doar atribuţii tehnice. Reprezentanţii instituţiei participă la controale, în calitate de specialişti, doar la cererea comisariatelor judeţene pentru protecţia consumatorilor şi a organelor de poliţie.

Cookies