ARHIVA B365

Ce pasaje supraterane şi subterane va avea Autostrada Suspendată VEZI IMAGINI

Inelul median de circulaţie va avea aproximativ 55 km şi va di situat la o distanţă de circa 8-10 km faţă de centrul Bucureştiului. Conform proiectanţilor, Autostrada suspendată va avea 3 benzi pe sens în marea majoritate a lungimii sale, se va circula cu 80 km/h, şi, cel mai probabil, va include două tuneluri pe sub Herăstrău, câte unul pe fiecare bandă de sens.

Până în prezent, proiectanţii au realizat trei variante diferite pentru autostrada suspendată, primarul general, Sorin Oprescu, urmând să aleagă una dintre ele sau o combinaţie a celor trei. Traseul autostrăzii rămâne în cea mai mare parte acelaşi, indiferent de varianta propusă. Diferenţele dintre cele trei proiecte propuse ţin mai degrabă de modul de construire: la sol, subteran sau suprateran.

Varianta I – autostrada la nivelul solului

Prima variantă este şi cea mai ieftină, aproximativ 550 milioane euro. În această versiune, aproape întreaga autostradă ar urma să fie construită la nivelul solului, cu excepţia intersecţiilor, unde vor fi construite pasaje supraterane, dar şi 4 pasaje subterane, conform proiectului.

Varianta 1 propune construcţia inelului median la nivelul solului. Se va ocoli Parcul Herăstrău, iar în principalele intersecţii vor fi construite pasaje supraterane.

Prima variantă propune construirea ambelor sensuri ale inelului median la nord de calea ferată Bucureşti-Constanţa. La sud de calea ferată vor fi realizate artere locale pentru irigarea teritoriilor ce cuprind diverse funcţiuni. Se vo r utiliza în principal arterele existente, cu profil transversal de 7,0 m – 14,0 m.

Iată cum ar arăta Autostrada, conform acestei prime variante:

* Tronsonul cuprins între Şos. Colentina şi Şos. Andronache-Şos. Ştefăneşti – pe acest tronson au fost propuse 2 artere de categoria II, de-o parte şi de alta a căii ferate; (Clic de două ori pentru a mări fotografiile)

* Pasajul suprateran de la Şos. Colentina – realizarea buclărilor pe artera sudică a pasajului în vederea fluidizării circulaţiei din zonă;

* Interesecţia Inelul Median – Şos. Andronache – Şos. Ştefăneşti – realizarea unui pasaj suprateran pe direcţia – Şos. Andronache – Şos. Ştefăneşti;

* Tronsonul cuprins între Şos. Andronache – Şos. Ştefăneşti şi traseul Autostrăzii Bucureşti – Braşov (în apropierea Str. Gherghiţei) – inelul median este realizat prin 2 artere de categoria II, de-o parte şi de alta a căii ferate;

* Intersecţia inelului median cu autostrada A3 – Str. Gherghiţei, în vederea reducerii traficului din zonă;

* Tronsonul cuprins între autostrada Bucureşti – Braşov şi Str. Petricani – realizarea inelului median pe partea de nord a căii ferate şi crearea unei staţii de cale ferată ca parte constitutivă a unui punct intermodal.

* Intersecţia Şos. Petricani – inelul median – realizarea unui pasaj suprateran pe direcţia Şos. Petricani – Şos. Tunari şi prelungirea liniei de tramvai din zonă;

* Tronsonul cuprins între Şos. Petricani şi Şos. Pipera – se are în vedere fluidizarea traficului şi depărtarea de zona de protecţie a apeductelor, situate paralel cu calea ferată Constanţa;

* Intersecţia Şos. Pipera – inelul median – relaţiile inelului cu Şos. Pipera – Tunari vor fi realizate prin buclări şi rampe supraterane şi subterane, fără a afecta construcţiile din zonă;

* Tronsonul cuprins între Şos. Pipera şi Str. Avionului – localele de deservire a riveranilor au fost propuse pe trasee mai depărtate de cel al inelului, pe arterele existente, atât pe partea nordică a căii ferate, cât şi pe latura sudică; se vor evita exproprierea sau demolarea construcţiilor noi în curs de execuţie;

* Intersecţia inelului – Str. Avionului – se va asigura legătura între Str. Aviator Şerbănescu şi artera de centură în zona Pădurii Tunari; vor fi întreprinse lucrările necesare pentru realizarea relaţiilor cu inelul median şi cu arterele locale principale;

* Tronsonul inelului median cuprins între Str. Avionului şi Pasajul Băneasa – realizarea unei artere locale care va prelua toate arterele de interes local: str. Pechea, str. Zeletin , str. Trifeşti etc.;

* Intersecţia inelului median cu Str. Av. Şerbănescu şi B-dul Aerogării – vor fi realizate toate relaţionările inelului median cu direcţia Nord-Sud, importantă penetraţie a oraşului Bucureşti;

* Traseul inelului median cuprins între Pasajul Băneasa şi Şos. Elena Văcărescu – amplasarea la sud de calea ferată a unei artere ce asigura accesele riveranilor şi legătura dintre Str. Elena Văcărescu şi Str. Nicolae Caramfil;

* Intersecţia inelului median cu Str. Elena Văcărescu – realizarea unui pasaj denivelat superior pe direcţia Str. Elena Văcărescu;

* Tronsonul inelului median între Str. Elena Văcărescu şi Şos. Bucureşti – Ploieşti – fluidizarea circulaţiei într-una dintre cele mai importante zone ale capitalei – Parcul şi Lacul Herăstrău;

* Intersecţia inelului median cu Şos. Bucureşti – Ploieşti – realizarea unui pasaj paralel cu actualul pasaj de cale ferată şi a altor lucrări (buclări, rampe etc.) necesare în vederea fluidizării circulaţiei din zonă;

* Tronsonul inelului median între Şos. Bucureşti – Ploieşti şi B-dul Poligrafiei – facilitarea relaţiilor cu B-dul Tipografilor – Şos. Straulesti (artere de categ. II);

* Intersecţia inelului median cu B-dul Poligrafiei – asigurarea legăturii cu o viitoare autostradă spre nord şi facilitarea relaţiilor cu pasajul Jiului;

* Tronsonul inelului median cuprins între B-dul Poligrafiei şi Calea Griviţei (Podul Constanţa) – fluidizarea circulaţiei şi facilitarea relaţiilor dintre arterele principale;

* Intersecţia inelului median cu Calea Griviţei, B-dul Bucureştii Noi – Şos. Chitila – actualul pasaj subteran va fi reconsiderat în vederea realizării unui pasaj care să asigure tranversarea inelului median;

* Tronsonul inelului median cuprins între Calea Griviţei şi Şos.Virtuţii – în vederea traversării zonei de triaj şi a liniilor curente ale căii ferate se propune realizarea unui pasaj suprateran care va fi direcţionat către Str. Godeni şi mai departe către o arteră ce lonjează Lacul Morii până în Şos. Virtuţii.

Varianta 2 presupune trecerea inelului median pe sub Parcul Herăstrău şi DN1. Se va construi un tunel subteran între zona Autogării şi zona Casa Presei. Varianta 2 presupune amplasarea inelului median de-o parte şi de alta a căii ferate, cu 3 benzi de circulaţie pe sens. Această variantă prezintă trei avantaje importante: rezolvarea mai simplă a relaţiilor dintre nodurile de circulaţie; reducerea numărului de terenuri expropriate şi a demolărilor; pătrunderea facilă în zona structurilor pasajelor existente.

* Traseul cuprins între Şos. Colentina şi Sos. Andronache – Şos. Ştefăneşti – realizarea unei artere cu 3 benzi de circulaţie pe partea de nord a zonei de cale ferată;

* Pasajul denivelat superior Str. Colentina – rezolvarea relaţiilor inexistente la acest pasaj este propusă similar Variantei 1, prin realizarea buclărilor pe artera sudică a pasajului în vederea fluidizării circulaţiei din zonă;

* Tronsonul cuprins între Şos. Andronache – Şos. Ştefăneşti şi Autostrada Bucureşti Braşov- Str. Gherghiţei – vor fi realizate lucrări atât pe latura nordică, cât şi în sudul căii ferate, iar în zona cimitirului se propune realizarea unui pasaj denivelat pentru a evita afectarea terenului ce aparţine cimitirului;

* Intersecţia inelului median cu autostrada A3 şi Str. Gherghiţei – va fi preluat traseul şi pasajul denivelat superior din proiectul destinat autostrăzii, la care se adaugă realizarea unui pasaj denivelat inferior pentru autostrada Bucureşti – Braşov;

* Tronsonul inelului median cuprins între autostrada Bucureşti – Braşov şi Şos. Petricani –realizarea unei staţii de cale ferată, care va permite desfăşurarea circulaţiei pietonale la nivelul+1;

* Intersecţia inelului median – Şos. Petricani – realizarea unui pasaj suprateran pe direcţia N-S a Şos. Petricani şi prelungirea liniei de tramvai de pe această şosea prin realizarea unei pieţe alungite, unde mai pot fi amplasate capete de autobuze, parcări, pasaje pietonale etc.;

* Tronsonul inelului median cuprins între Şos. Petricani şi Şos. Pipera – se are în vedere fluidizarea traficului şi depărtarea de zona de protecţie a apeductelor, situate paralel cu calea ferată Constanţa;

* Tronsonul inelului median cuprins între Şos. Pipera – Str. Avionului – arterele locale propuse vor ţine cont de limita de protecţie a apeductului;

* Intersecţia inelului median cu Str. Avionului – realizarea unui pasaj denivelat superior pe direcţia str. Avionului şi facilitarea relaţiilor de dreapta şi stânga;

* Tronsonul cuprins între Str. Avionului şi Pasajul Băneasa – va fi realizată intrarea în subteran a celor două sensuri ale inelului median, evitându-se, astfel, demolarea cosntrucţiilor din zonă;

* Intersecţia inelului median cu Str. Av. Şerbănescu şi B-dul Aerogării – relaţiile dintre inelul median şi cele 2 artere convergente în nodul Băneasa vor fi realizate în principal pe artere existente propuse cu o circulaţie în dublu sens;

* Tronsonul inelului median cuprins între Pasajul Băneasa şi Str. Elena Văcărescu – trecerea tunelului de la sud de calea ferată la nord de aceasta;

* Intersecţia inelului median cu Str. Elena Văcărescu – acest nod este rezolvat ca în Varianta 1, prin realizarea unui pasaj denivelat superior pe direcţia Str. Elena Văcărescu;

* Tronsonul inelului median cuprins între Str. Elena Văcărescu şi Şos. Bucureşti – Ploieşti – vor fi realizate tuneluri cu ambele sensuri poziţionate la nord de calea ferată, iar racordarea inelului median cu Şos. Bucureşti – Ploieşti se va face prin rampe directe din tunel;

* Tronsonul inelului median cuprins între Şos. Bucureşti – Ploieşti şi Str. Tipografilor – după Gara Băneasa se propune ieşirea din tunel a inelului median după Str. Tipografilor, iar în această zonă este prevăzut un pasaj superior;

* Intersecţia Str. Tipografilor – Şos. Străuleşti cu inelul median – realizarea unui pasaj superior pentru facilitarea accesului la inelul median;

* Tronsonul inelului median între Str. Tipografilor – Şos. Străuleşti – B-dul Poligrafiei – realizarea unei artere locale, alăturată inelului median pe latura de nord;

* Intersecţia inelului median cu B-dul Poligrafiei – asigurarea legăturii cu o viitoare autostradă spre nord şi facilitarea relaţiilor cu pasajul Jiului, ca în cazul Variantei 1;

* Tronsonul inelului median cuprins între B-dul Poligrafiei şi Calea Griviţei – se propune supratraversarea inelului median (sensul vest-est) de pe partea de nord pe partea de sud;

* Intersecţia inelului median cu B-dul Bucureştii Noi – Şos. Chitila şi Calea Griviţei – realizarea unui pasaj inferior (Pod Constanţa) şi rezolvarea intersecţiei Şos. Chitila – B-dul Bucureştii Noi în condiţiile descrise la Varianta 1;

* Tronsonul inelului median cuprins între Calea Griviţei şi Şos. Crângaşi – în vederea traversării zonei de triaj şi a liniilor curente de cale ferată se propune realizarea unui pasaj suprateran direcţionat către B-dul Constructorilor.

Varianta 3 prevede realizarea unei autostrăzi suspendate. Inelul median va traversa Parcul Herăstrău printr-un tunel subteran de 2 km. Varianta 3 vizează amplasarea ambelor sensuri ale inelului median la nord de calea ferată. În zona de sud a căii ferate, se vor efectua lucrări în vederea realizării de artere locale pentru irigarea teritoriilor cu diverse funcţiuni, utilizând arterele existente.

Interesant este faptul că, pe siteul promovat de imaginea primarului Oprescu, doar la a doua variantă sunt prezentate avantaje, sugerând că aceasta ar fi varianta agreată.

* Traseul cuprins între Şos. Colentina şi Şos. Andronache – Şos. Ştefăneşti – se vor realiza 2 artere de-o parte şi de alta a căii ferate şi o serie de buclări pe artera sudică a pasajului pentru facilitarea relaţiilor cu alte noduri de circulaţie;

* Intersecţia inelului median cu Şos. Andronache – Şos. Ştefăneşti – se propune realizarea unui pasaj suprateran pe direcţia Şos. Andronache – Şos. Ştefăneşti şi facilitarea relaţiilor dintre inelul median (nord şi sud) şi Şos. Ştefăneşti – Şos. Andronache;

* Tronsonul cuprins între Şos. Andronache – Şos. Ştefăneşti şi Autostrada Bucureşti – Braşov – Str. Gherghiţei – pe tronsonul cuprins între nodurile 2 şi 3, în dreptul cimitirului Andronache, se propune realizarea unui pasaj suprateran care să permită arterei


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button