Ce mărțișoare ofereau domnii în Bucureștiul interbelic. Bonus: „Inimioara cu anou”, mărțișorul din 1884 descoperit de arheologi pe strada General Florescu

01 mart. 2023
2359 afișări
Ce mărțișoare ofereau domnii în Bucureștiul interbelic. Bonus:

Mărțișorul are o tradiție specifică doar zonei noastre și câtorva țări vecine, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, dar și Macedonia și Albania. Dacă în România vestitorul primăverii este oferit numai femeilor, în Republica Moldova îl primesc și bărbații. Pentru că nu degeaba împletirea firului alb cu firul roșu simbolizează legătura dintre puterea bărbaților și spiritul feminin.

Peste tot în spațiul nostru de lume, mărțișorul este considerat aducător de noroc și celebrează venirea primăverii. Primiți acum cel mai vechi mărțișor „arheologic” din partea MMB și fotografiile lui Willy Prager realizate în ziua 1 martie, 1940, în București. Imaginea de mai jos aparține unui alt mare fotograf al vechiului București, Nicolae Ionescu.

micul, paris, nicolae, ionescu
Imagine de Nicolae Ionescu.
Cel mai vechi mărțisor descoperit până azi in Bucureşti. Foto credit: Muzeul Curtea Veche, pagina de facebook.

Mărțișor “arheologic” din anul 1884, descoperit pe strada General Florescu

Dr. Camelia-Mirela Vintilă, arheolog, Secția Istorie MMB: “Cu prilejul cercetărilor arheologice din anul 2005, efectuate la Societatea Electrică din Bucureşti, pe strada General Florescu, nr. 23, am avut surpriza de a descoperi un mic mărţişor, o inimioară cu anou, realizat pentru a marca ziua de 1 Martie 1884. Descriere: Pe avers, în câmp doi putti ţinând o cunună. Legendă pe trei rânduri: 1 / MARTIE / 1884. Reversul este anepigraf, în câmp doi porumbei afrontaţi. Dedesubt o inimă străpunsă de o săgeată, înconjurată de o cunună de lauri. Este realizat dintr-un metal comun – probabil aluminiu (?), având o greutate de 0,98 g”, anunță Muzeul Curtea Veche pe pagina sa de facebook.

1 martie 1940 in Bucureşti. Imagine de Willy Pragher.

Mărțișorul interbelic, sufletul comerțului. Zi bună pentru negustori, bucurie pentru doamne

Ziua de 1 Martie în Bucureștiul interbelic era întâmpinată cu freamăt și bucurie. Martișoare “din duble, lemn, argint și aur” se vindeau numai la Magazinul EL. “Ultimele noutăți pariziene, cadouri splendide” erau de găsit la Bereșteanu, pe strada Smârdan 28, iar negustorii de la Cronos își făceau reclamă în ziarele vremii: “Vitrina Cronos vă vestește/ Că întîi martie sosește/ ori care dintre mărțișoare/ Vă surâde ca o floare”. Domnul Eșanu, de pe Brezoianu 12, anunța: “De veți lua un Mărțișor/ de noroc purtător/ Nu veți cheltui zadarnic banu’ / Cumparând de la Eșanu”.

Mărțișorul interbelic, sufletul comerțului. Foto credit: ARCEN.
Mărțișorul interbelic, sufletul comerțului. Foto credit: ARCEN.

Dacă în timpurile de dinainte de 1900, mărțișorul era simbolizat strict prin potcoave, coșari și frunze de trifoi, porumbei și inimioare, așa cum ne-o dovedesc arheologii, iar doamnele primeau broșe și pandative, la început de secol XX, mărțișorul s-a urbanizat. Așa au apărut tot felul de cățeluși, pisicuțe, floricele și păpușele, departe de simbolistica originală. Despre atmosfera de Marțisor din Bucureștiul interbelic ne vorbesc fotografiile lui Willy Pragher, realizate în ziua de 1 martie 1940. După cum se vede, Mărtișorul a luat formă de iepuraș, purceluș, elefant și alte animale simpatice.

Despre atmosfera de Marțisor din Bucureștiul interbelic ne vorbesc fotografiile lui Willy Pragher, realizate în ziua de 1 martie 1940.
Despre atmosfera de Marțisor din Bucureștiul interbelic ne vorbesc fotografiile lui Willy Pragher, realizate în ziua de 1 martie 1940.
Despre atmosfera de Marțisor din Bucureștiul interbelic ne vorbesc fotografiile lui Willy Pragher, realizate în ziua de 1 martie 1940.
Realitatea ilustrată din 2 martie, 1935: „Un Mărțisor care place tuturor: Paramount”. Sursa: Biblioteca Națională apud ARCEN.
Cookies