Ce mănâncă și ce beau bogații din București de Paște. Slumdog Millionaire cu miel Kobe, Caviar Almas iranian, (de 25.000 de dolari cutia) și vin rămas de pe Titanic

“Bogatul nu crede niciodată celui sărac, nici sătulul celui flămând”. Îi spui bogatului cât de familiar iți sfârâie iahnia de fasole, în Vinerea Neagră, în tigaia de teflon luată de la promoții, după o îngrămădeală apocaliptică în mall (in vremuri de nesfârșită pandemie de Coronavirus, you know). Dar, nu te crede. Cel mai mare păcat este Invidia, spune bucata noastră biblică din stomac. Cel mai mare păcat este sa nu mănânci caviar alb iranian, in cutie de aur, spun eu care sunt mai mult decât o parte biblică de stomac. Să nu râvnim la caserola aurită a bogatului. Caserolă din care noi am putea să ne facem lejer 500 de lănțicuri, câte unul pentru fiecare an in care nu ne-am imbogățit. Sau, dacă râvnim, măcar să știm la CE poftim. Într-o zi vom fi ca ei sau ei vor fi ca noi, și asta trebuie să ne țină în viață. Niciun vis nu este imposibil, mai jos ce mănâncă și ce beau bogătanii de Paște.

Îi spui Bogatului că de Florii ți-ai luat caras la 12 lei kilu’, l-ai scufundat în usturoi cu mămăligă, și nu pricepe ce vorbești. Îi spui că ai găsit acizi grași Omega 3 și Omega 6 în mâncarea de urzici cu hrean și el se gândește la acizii grași din mușchiul de Kobe. Însă, să nu râvnim la masa de Paște a Bogatului, că poate fi o ispită trimisă de Diavol, un fel de Caritas care se prăbușește ca un castel din cărți și tot la pâine uscată cu apă chioară se întoarce tot omul, fie el bogat sau sărac, înainte de Judecata de Apoi.

Miel marmorat si ciuperci Matsusake de la care nici măcar nu râgâi

De Paște, Bogatul nu mănâncă miel care-a păscut lângă pet-uri, in Câmpia Bărăganului, ci Kobe-miel cu carne marmorată, plină de grăsimi nesaturate care conțin un procent mare de acizi grași Omega3 și Omega 6. Miel crescut cu iarbă de mătase și adăpat cu apa vieții. Un bucătar special (venit de la Paris pentru toată perioada sărbătorilor pascale și cazat la Hilton, în București) îi face garnitură de ciuperci matsusake, de 1000 de dolari kilul aduse din Japonia. Prețurile acestea nu sunt invenția mea, au fost publicate în “World’s Top Most”. Nu bat câmpii. Atât costă matsusakele astea, ferice de gura care le cuprinde.

Caviar iranian Almas din burta unor sturioni bătrâni de 100 de ani, prezentat in cutie de aur

Lângă matsusake, Bogatul bogaților pune trufe albe de 8000 de euro kilul, dar și trufe negre de 3000 de euro kilu’ ca să-i meargă bine fengșhuiul de procopsit, yin-ul și yang-ul. Dar, să începem cu gustările, cu aperitivele din caviar Beluga, la 4000 de euro kilul. La antreu găsim melci cu trufe albe, ouă de prepeliță, homar scoțian, crabi și Caviar Almas de 25.000 de mii de dolari. Almasul ăsta vine din Iran și este produs de sturionii albinoși, mai bătrâni de 100 de ani. Singurul loc din lume în care se vând aceste icre este Caviar House& Pruner din Londra. Se prezintă într-o cutie din aur, iar prețul lor variază între 25.000 și 35.000 de dolari. Nici nu râgâi după asta, nici nu te ia arsura pe gât ca după drob și ouă. Nici bere nu cere.

Bogătana se îndoapă cu trufe italiene că nu-i place cum miroase mielul

Bogătanu’ îi dă cu foie gras și brânză albastră Stilton, că are de unde. Și pentru că lu’ nevasta lui, Bogătașa, nu-i place deloc cum miroase mielul, că o ia cu grețuri de la el, Mercenarul ăla de bucătar Franțuz îi face numai ei într-o tigăiță de argint, fripturi din antricot Wagyu de 2800 de dolari porția. Și puțin Curry Samurdari Khazana, la 3200 de dolari farfuria. Așa este ea, veșnic la dietă. Dacă de Paște nu bagă Samurdari Khazana și Wagyu fugărită de samurai, nu se simte femeie implinită.

Lângă vaca asta care toată valorează cât o garsonieră la Universitate, Bogătașa pune trufă italiană, din aia care răsare numai în Italia și ajunge să coste 7.680 de dolari gogoloiul. Cea mai mare culeasă s-a dat la licitație, la Roma, cu 160.000 de dolari și a venit azi noapte la București cu o firmă de maxi-taxi ținută de un muncitor în construcții în Italia. Iar el, un sărac în căutarea visului italian, a primit din țară sarmale congelate și slănină de Mangaliță, să-i fie de bine.

Se mai spurcă bogătașii și cu “Densuke Black Watermelon”

La desert o iau cu “The Golden Opulence Sundae” o înghețată care valoarează 1000 de dolari și conține mai multe cupe de înghețată de vanilie din Tahiti, cu mai multe sortimente rare de ciocolată, fiind decorată cu foiță de aur comestibilă. Desertul îl servesc cu o linguriță din aur de 18 karate.

Se mai spurcă bogătașii și cu “Densuke Black Watermelon”, Pepene negru Densuke de 6000 de dolari unul. Crește numai în Japonia, pe insula Hokkaido. Imbuibații au de ales între Densuke și Pepene galben Yabari, de 12.000 de dolari. Pepenașii ăștia (care, atenție, nu se murează în boxă de bloc din Titan la butoi din plastic) sunt atât de rari și de valoroși, încât sunt scoși la licitație. Interiorul lor este mai degrabă portocaliu și, deși se vinde în medie cu 12.000 de dolari, s-a dat și cu 22.872 de dolari. Yubari King Melons, prieteni. Sunt atât de valoroși, încât bogații se roagă la Dumnezeu să-i constipe, si astfel, să-i păstreze cât mai mult timp numai pentru ei.

De băut, beau Șampanie Heidsieck&Co Monopole, recolta anului 1907, rămasă de pe Titanic

Mai gustă și din Billion Dollar Popcorn, FLORICELE pe înțelesul tuturor, care valoarează 5 dolari boaba, adică 2500 de dolari punga. Au pe ele unt de Vermont Creamery, caramel, vanilie Bourbon de la Nilsen-Massey și Laeso, cea mai scumpă sare din lume.

De băut, beau amundoi, cot la cot, numai șampanie de pe Titanic. A fost găsită de Robert Ballard, cel care a descoperit și celebra epavă, la 3700 de metri adâncime, unde este frig și intuneric etern. Șampania Heidsieck&Co Monopole, recolta anului 1907, a stat peste 70 de ani la răcoare pe fundul Oceanului, la o temperatură de 2 grade Celsius și s-a maturat în condiții ideale. Cât costă, nici nu mai contează, cert este că ar fi putut să fie băuta chiar de Bogații care au plătit biletul pe Titanic, dar Dumnezeu a vrut să fie altfel. Nu-i pentru cine se pregătește, ci pentru cine supraviețuiește.

Să ciocnim ouăle noastre de bibilică, să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru ce tot ceea ce avem, pentru tot ce ne-a dat, să nu invidiem pe nimeni, niciodată. Să lasăm de la noi. Să câștige caviarul Almos iranian și ciupercile matsusanake, de data asta. ” Omul ca iarba, viața lui ca florile câmpului va inflori”.

PS

Cel mai frumos film japonez pe care eu il știu este „Dreams”. „Akira Kurosawa Dream’s”. Color. Nu are preț, insă dacă-l vedeti veți fi și mai bogați decât azi.