Ce faci când vine „Apocalipsa COVID” peste afacerea ta? Până vine vaccinul sau sabia laser, te adaptezi și supraviețuiești

În curând, ni se va părea firesc să vedem cafenelele și restaurantele pustii. E ciudat mai degrabă să vezi un om la o masă decât să simți forfota din cârrciumile din București de pe la prânz de dinainte de pandemie. criza asta sanitară ne-a forțat să ne schimbăm dramatic obiceiurile de consum. O schimbare care a lovit ca o măciucă în sute de afaceri. Multe s-au prăbușit, altele s-au adapta din primăvară încoace. Tendința a fost, în mare măsură, de digitalizare, livrare la domiciliu și, nu în ultimul rând, de efort uriaș pentru fidelizarea clienților. Antreprenorii au înțeles că în pandemie clienții fideli s-au dovedit a fi mult mai valoroși decât clienții noi. Au descoperit că ei sunt oamenii pe care se pot baza în cele mai grele momente.

Indiferent de industria în care activează, afacerile au fost afectate profund de apariția noului coronavirus. Valurile de restricții, competiția acerbă și nevoia de comunicare constantă cu clienții, toate acestea au reprezentat piedici în desfășurarea activității, motiv pentru care antreprenorii au fost nevoiți să găsească soluții noi, fie pentru reinventare și înflorire, fie pentru menținerea pe linia de plutire. Iată cinci afaceri care au reușit să se adapteze cu succes:

1. trickSHOT- mâncarea „la oală” prin Food Market

Restricțiile impuse de autorități în primăvară i-au obligat pe cei de la trickSHOT să închidă cele două restaurante din Capitală. „În acel moment, am deschis o divizie nouă, de mâncare gătită pentru familie, aşa-numita mâncare la oală. În doar două săptămâni, eram gata cu un meniu, cu reţetare, cu un modul e-commerce pe site, cu servicii de logistică şi cu o nouă comunicare”, spun reprezentanţi trickSHOT pentru horecainsight.ro. Faptul că familiile își petreceau toată ziua acasă, părinții fiind ocupați cu munca, iar copiii cu școala online a dus la creșterea în popularitate a acestui concept. Prin varietatea mâncărurilor, cantitatea acestora, promptitudine și prospețime, mâncarea „la oală” s-a dovedit o alternativă serioasă gătitului.

Pe lângă mâncărurile disponibile în restaurant, la Food Market şi-au făcut loc preparatele clasice, de la supe şi ciorbe tradiţional româneşti, la mâncăruri din carne de pui sau de porc, dar şi preparate de post sau deserturi. Pentru o oală de ciorbă, care înseamnă aproximativ opt porţii, un client poate plăti între 45 şi 60 de lei, iar pentru un fel principal – între 48 şi 80 de lei, în funcţie de opţiuni.

2. Origo – kituri și abonamente de cafea pentru acasă

Ca mai toate cafenelele de specialitate din București, cei de la Origo au avut de suferit din cauza închiderii locației fizice. Avantajul acestora a fost dat însă de existența unui public fidel, dar și de prezența rapidă în mediul online. Datorită abonamentelor de cafea, dar și kiturilor de pregătire a cafelei, clienții s-au putut bucura de produsele acestora din confortul propriilor locuințe. Abonamentele pot fi încheiate pe una, două sau trei luni, perioadă în care clienții vor primi o dată la două săptămâni sortimentul preferat de cafea. De asemenea, există opțiunea de Morning Drinker, care le oferă abonaților 25 de cafele, și cea Heavy Drinker, care asigură aproximativ 50 de cafele pe lună.

De asemenea, la dispoziția cumpărătorilor se află pe site kituri și ustensile profesionale, întocmai celor folosite în cafenea, pentru a oferi clienților o experiență cât mai autentică fără a fi necesară deplasarea.

3. TETO Cafe – de la dulciuri la pâine artizanală

Un alt exemplu de adaptare vine din partea celor de la Teto Cafe, o cafenea micuță de lângă parcul Tineretului care deține și un laborator propriu pentru prăjituri. Aceștia s-au folosit de cuptoarele pe care le dețineau pentru a face pâine artizanală, printre sortimente regăsindu-se pâinea cu ceapă sau pâinea cu măsline. Această idee i-a venit în urma sugestiilor locuitorilor din cartier, care doresc să susțină afacerile locale. De asemenea, cei de la Teto au apelat la serviciile firmelor de curierat pentru ca produsele lor să ajungă în tot Bucureștiul. Cei din zonă au opțiunea de a ridica personal comanda, pentru a evita costurile livrării.

4. Omicron Zelle – panourile publicitare au devenit lămpi UVC

În situațiile de criză, în timp ce unii pierd, alții prosperă. Este vorba doar despre observarea unei oportunități și fructificarea la maxim a acesteia. Omicron Zelle se ocupa înainte de pandemie cu producerea de echipamente pentru publicitate. Cum odată cu lockdown-ul majoritatea publicității a trecut în online sau la televizor, afacerea acestuia nu mai avea clienți. Ca urmare, compania a trecut la producția de lămpi UVC, care au ca scop dezinfectarea aerului și a suprafețelor. Aceste lămpi sunt utilizate în industrie de spitale și în stațiile de epurare a apei. Produsul este integrat într-o cutie eco, realizată din rumeguș. Compania a trecut la producerea acestor lămpi în luna iulie iar în luna septembrie, la nici 2 luni de la tranziție, erau înregistrate vânzări de 400.000 de lei.

5. Kidissue – hăinuțe pentru copii transformate în măști de protecție

Această reprofilare s-a produs chiar la începutul pandemiei, și a venit în întâmpinarea crizei de măști care a cuprins țara în primăvară. „Schimbarea a venit din necesitate. Dacă nu mă apucam de măşti, aş fi intrat în faliment, pentru că alte comenzi nu au mai venit în perioada aceasta. Folosesc bumbac 100%, iar măştile sunt reutilizabile, se pot spăla, călca, steriliza, nu sunt de unică folosinţă”, a declarat Emilia Ispas pentru zf.ro. Brandul Kidissue este cunoscut pentru conceptul de haine „extensibile”, pe care copiii să le poarte o perioadă mai lungă de timp, fiind astfel sustenabile pentru mediu și pentru buzunarul părinților.