Ce e „Orașul Burete”, pe care primarul Ciucu ne-a trimis să-l investigăm pe Google. E promisiunea transformării, astfel încât Bucureștiul să nu se mai inunde nonstop

Bucureștiul este, de ani de zile, un oraș cu mare risc de inundații și, în mod ciudat, vorbim despre această vulnerabilitate  majoră de infrastructură abia acum, în ziua în care trăim un dezastru urban complex după o ploaie torențială; un „oraș burete” e soluția-pălărie, spune primarul primarul general Ciprian Ciucu.

În. primul său mesaj către bucureșteni, publicat pe Facebook la vreo 20 de ore după ce au început ploaie, furtuna și RO-Alertele, Ciprian Ciucu ne spune ceea ce simțim de mulți ani: sistemul de canalizare și preluare a apelor pluviale nu face față, Bucureștiul e îngrozitor de betonat – 75-90% din suprafață e acoperită de asflat și blocuri, deci apa n-are unde să se ducă pe căile sale naturale.

• Cu ocazia inundației, primarul Ciucu descoperă una dintre marile probleme ale Bucureștiului: infrastructura de canalizare și ape pluviale. Zice ccă „nu lamentări, ci soluții!”

La final, primarul Ciucu ne mai spune că marea transformare a Bucureștiului trebuie să ne facă să trăim într-un „oraș-burete”:

Simultan, vom introduce în toate proiectele noastre publice elemente specifice conceptului de oraș-burete (căutați pe Google, nu le mai enumăr, fiind mult de scris pentru o simplă postare). Dar nu va fi suficient să le aplice PMB, trebuie să le aplice și Primăriile Sectoarelor! Discut cu primarii sectoarelor!

Deci, ce este un „oraș burete”, Domnul Google?

Ca niște cetățeni disciplinați ce suntem, am întrebat ce este acela „oraș burete”, au făcut asta inclusiv cei care aveau o idee despre.

Iar „un oraș burete (în engleză sponge city) este un concept urbanistic inovator conceput pentru a absorbi, stoca, filtra și refolosi apa de ploaie în mod natural, în loc să o respingă prin canalizări. Acesta funcționează ca un burete natural, pentru a preveni inundațiile și a combate seceta”.

Acest lucru presupune o schimbare fundamentală. prin care infrastructura tradițională din beton (adică infrastructura gri)  e înlocuită cu soluții embrionar legate de natură  (adică infrastructură verde și albastră).

Adică:  

• Acoperișuri și fațade verzi – și asta pentru că plantele absorb o parte din precipitații și reduc volumul de apă care ajunge la sol.  
• Suprafețe permeabile –  Alei și parcări făcute din materiale poroase,  care permit apei să se infiltreze direct în pământ. 
• Grădini de ploaie și zone umede – Acest lucru presupune ca spațiile verzi să fie proiectate ca mici depozite naturale în care  apa se acumulează, este curățată de impurități și apoi refolosită;
• Bazine de retenție și lacuri urbane – Rostul acestora fiind acela de a colecta și stoca excesul de apă, pentru a fi utilizat la irigarea spațiilor verzi în perioadele secetoase

O asemenea filosofie urbană are câteva mari beneficii:

• Prevenirea inundațiilor;
• Combaterea efectului de insulă de căldură care se produce în marile orașe, inclusiv la București; 
• Reîncărcarea pânzei freatice.

Ne vedem în viitor, în Orașul Burete. Momentan, așteptăm p nouă rundă de ploaie și furtuni, că avem o nouă alertă meteo.

Despre efectele furtunii  și ploii din București:

• BREAKING | Incendiu la metrou, la Piața Universității. Din cauza inundațiilor s-a aprins un izolator de pe șină. Bucureștean: Ne-au dat jos la Romană | UPDATE
• VIDEO | Bucureștiul inundat face inventarul pagubelor furtunii de azi noapte. Creatorul digital Ciprian Ciucu încă nu comentează
• Azi-noapte, firul Apa Nova a fost încins de bucureșteni care cereau ajutor: compania anunță un debit record prin canalizare, cât al Oltului