Ce dobânzi practicau cămătarii la împrumuturi și ce însemna „prăjitura” în limbajul infractorilor

de:
14 mai 2013
269 Afișari
Ce dobânzi practicau cămătarii la împrumuturi și ce însemna

În cursul lunii mai 2013, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a dispus începerea urmăririi penale faţă de 17 persoane pentru comiterea, după caz, a infracţiunilor de: cămătărie, spălare a banilor, şantaj, tâlhărie. Iată cum prezintă Parchetul modul de operare al cămătarilor, rata dobânzilor și câștigurile obținute de aceștia: 

„Activitatea infracţională constă, în principal, în acordarea de împrumuturi cu camătă, respectiv sume mari de bani (de nivelul miilor, zecilor şi chiar sutelor de mii de euro) pentru perioade scurte de timp (dobânda depăşind în unele situaţii suma împrumutată), către persoane care practică jocuri de noroc la cazinouri, iar în cazurile în care sumele nu sunt restituite la termen învinuiţii exercită presiuni (inclusiv ameninţări cu acte de violenţă fizică) în acest sens.

Astfel, cămătarii merg cu regularitate în cazinouri (aproape în fiecare seară), sunt recunoscuţi de angajaţi şi sunt consideraţi „de-ai casei”. Odată ce clienţii în cauză se află în pierdere, cămătarii le pun la dispoziţie sumele de bani solicitate, urmând ca acestea să fie, ulterior, restituite împreună cu dobânda impusă (camătă). 

În general, camăta impusă nu are un cuantum fix, ci aceasta variază de la un cămătar la altul şi chiar de la un debitor la altul în funcţie de mai mulţi factori, respectiv: cuantumul sumei acordate cu titlu de împrumut, solvabilitatea debitorului, perioada pentru care se acordă împrumutul (există chiar şi împrumuturi pe ore), 
relaţiile pe care cel care împrumută banii le are cu viitorul său debitor. 

De exemplu, în unele situaţii procentul dobânzii a fost stabilit la 250% (debitorului i-a fost împrumutată suma de 3.000 euro şi a restituit, în final, 7.500 euro), iar în alte situaţii procentul dobânzii a fost de 13% .

Dobânda este denumită în limbajul folosit „prăjitură”, „fentă” sau, de cele mai multe ori, „şpagă”.Procentul reprezentând dobânda se stabileşte la momentul acordării împrumutului şi rămâne de regulă fix, fără a interveni modificări în sensul majorării acestuia.

Există însă şi situaţii în care, dacă debitorul nu restituie suma împrumutată şi camăta la data scadenţei, îi este impusă o sumă suplimentară pe care trebuie să o achite cu titlu de dobândă.
Asupra împrumuturilor cu dobândă se instituie, de regulă, o garanţie care poate fi reală (deposedarea debitorului de un bun de valoare, de principiu un autoturism, care este lăsat cămătarului) sau personală (angajamentul pe care o altă persoană şi-l asumă faţă de cămătar, de a restitui în locul debitorului suma împrumutată şi camăta, în cazul în care el însuşi nu ar executa-o la termen).

Debitorul are obligaţia de a-şi achita datoria în cuantumul, la termenul şi în condiţiile impuse de cămătar sau convenite cu acesta, după cum urmează:
– dacă debitorul câştigă sume de bani la jocurile practicate în cazinouri sau intră într-un termen scurt în posesia sumelor necesare, capitalul şi dobânda se achită în aceeaşi seară ori cel mai târziu în zilele următoare;
când cel care împrumută banii şi debitorul stabilesc un termen al restituirii situat la un interval mai mare de timp de la momentul acordării împrumutului, de regulă câteva luni, debitorul achită lunar, până la restituirea întregii datorii, o sumă de bani reprezentând camăta;
– când cel care împrumută banii şi debitorul stabilesc un termen al restituirii situat la un interval de câteva zile, dobânda stabilită într-un procent fix pentru fiecare zi de întârziere se achită la aceeaşi dată împreună cu suma împrumutată
– suma împrumutată şi dobânda exprimată în euro sau în lei se achită la termenul convenit de părţi, fără ca în perioada intermediară să aibă loc vreo prestaţie bănească din partea debitorului.

Sumele de bani obţinute în această modalitate sunt rulate de către cămătari şi sunt „investite” în noi împrumuturi acordate altor persoane.
În cazul în care debitorii nu restituie la termenul convenit suma împrumutată şi dobânda impusă sau nu o achită în întregime, cămătarii îi contactează telefonic, exercitând presiuni asupra acestora pentru a-i determina să îşi achite datoriile.

Întrucât cămătarii sunt cunoscuţi ca persoane violente, cu o poziţie influentă în lumea interlopă, victimele acestora dau curs solicitării de a restitui sumele împrumutate şi dobânzile, în aparenţă de bunăvoie şi liberi de orice constrângere. În realitate, este suficient ca victimelor să li se transmită că „se va pune capăt prieteniei” (expresie des utilizată în discuţiile pe care cămătarii le au cu debitorii lor), pentru a li se crea convingerea că sunt dispuşi să acţioneze fie împotriva integrităţii lor fizice sau morale, fie împotriva patrimoniului, dacă nu vor obţine efectul dorit.
Dacă aceste presiuni nu au rezultatul urmărit, apelează la ameninţări cu acte de violenţă fizică sau chiar la acte de violenţă fizică pentru a intra în posesia banilor care le sunt datoraţi. În unele situaţii îşi urmăresc victimele în locurile pe care acestea le frecventează, în încercarea de a-şi recupera sumele împrumutate.

Actele de violenţă sau de ameninţare sunt săvârşite nu numai pentru recuperarea unor datorii, ci şi pentru obţinerea în mod injust a altor foloase, cămătarii impunând persoanelor vătămate datorii fictive şi cerându-le, în modalitatea indicată anterior, să le remită lor sau unor terţe persoane diverse sume de bani sau alte avantaje.
Caracterul violent al acestora se manifestă inclusiv faţă de persoanele din anturajul lor, atunci când interesele acestora sunt divergente. Conflictele apar ca urmare a nemulţumirilor legate de modul în care s-au împărţit diverse sume de bani rezultate din „afacerile” pe care le-au desfăşurat sau ca urmare a unei pretinse lipse de respect pe care victima a manifestat-o în anumite împrejurări.

În cursul cercetărilor efectuate în prezentul dosar penal s-a constat că unii dintre cămătari au câştigat sume impresionante, sume care le permit să îşi asigure un stil de viaţă luxos, aceştia circulând cu autoturisme scumpe şi investind sume importante în proprietăţi imobiliare (de exemplul, unul dintre aceştia a folosit banii astfel dobândiţi pentru a-şi construi un imobil tip locuinţă, investind în realizarea construcţiei aproximativ 1.600.000 de euro, în condiţiile în care din evidenţele oficiale reiese că în perioada respectivă acesta nu a avut surse de venit semnificative).”

Cookies