Ce beneficii aduce bucureştenilor Autoritatea Metropolitană de Transport

La mai bine de două luni de la emiterea ordonanţei care stabilea înfiinţarea instituţiei, Guvernul a avizat şi regulamentul de organizare şi funcţionare a Autoritatea Metropolitană de Transport (AMT). Practic, scheletul administrativ al instituţiei este gata iar acum se caută persoane avizate care să-şi ia posturile în primire. Este vorba, teoretic, despre specialişti cu experienţă în managementul transportului public, care se vor ocupa de buna funcţionare a reţelei de autobuze, tramvaie, troleibuze, metrou şi maxi-taxi-uri a Capitalei. Printre primele măsuri pe care le va implementa AMT se număra integrarea tarifară a transportului public de suprafaţa cu transportul public de subteran – aşa-numitul „bilet unic” cerut de reprezentanţii FMI Guvernului României printr-o scrisoare de intenţie transmisă anul trecut.

„Este vorba despre un singur titlu de transport care să poată fi utilizat de către călător atât la suprafaţă cât şi în subteran. Asta ca să nu cheltuiască de două ori, în suma dublă, ca să se deplaseze dintr-o parte în alta a oraşului”, explica pentru B365.ro directorul Metrorex, Gheorghe Udrişte.

Măsură nu ar fi doar în beneficiul bucureştenilor. Extinsă şi la operatorii privaţi, s-ar aduna mai mulţi bani la buget, spune la rândul său directorul AMT, Adrian Criţ. “Noi ne dorim extinderea acestui sistem şi la operatorii privaţi de transport pentru a scăpa de evaziunea fiscală. Sunt discuţii în acest sens. Este şi o comisie formată care analizează introducerea acestor tarife unice. Înainte de toate acestea mai este un lucru important de făcut. Şi Metrorex trebuie să aibă posibilitatea să încarce cardurile RATB atât cu abonamente cât şi cu portofel electronic”, explică şeful Autorităţii. “Eu cred că în primul trimestru al anului viitor putem vorbi de implementarea acestei tarifari integrate. Este un termen fezabil şi măsura uşor de implementat”, completează Udrişte.

Modernizările vor fi făcute „cu cap”

Un alt exemplu ar fi dezvoltarea investiţiilor şi modernizarea ca beneficiu direct al bucureştenilor. „Acolo unde avem o linie de metrou în subteran nu modernizez şi linia de tramvai de la suprafaţă sau nu introduc o nouă linie de autobuz sau troleibuz. Linia de metrou trebuie să devină principalul culoar de transport, liniile de suprafaţă trebuie să se desfăşoare perpendicular pe linia de metrou şi să alimenteze reţeaua din subteran: eficienţa e pe toate părţile. Călătorii vor folosi un mijloc de transport mai adecvat, Metrorex va avea mai mulţi călători iar RATB îşi va eficientiza costurile cu consumul de carburanţi şi energie electrică”, continuă directorul Metrorex.

Autoritatea, „veche” de patru ani

Proiectul Autorităţii Metropolitane de Transport a stat ani buni în sertarele Ministerului Transporturilor. “Chiar dacă legea privind ariile metropolitane sau legea metropolei nu au fost încă adoptate, şi există la nivelul Parlamentului o dezbatere extrem de aprinsă din foarte multe puncte de vedere, noi (n.r. – Ministerul Transporturilor) considerăm că este absolut necesară înfiinţarea unei Autorităţi Metropolitane de Transport Bucureşti “, declara în martie 2008 Ludovic Orban, pe atunci ministru de resort.

La vremea respectivă AMT trebuia să fie înfiinţată ca o instituţie publică cu patrimoniu propriu. Aria geografică a AMT trebuia să includă municipiul Bucureşti, judeţul Ilfov şi localităţile limitrofe aparţinând altor judeţe, cu posibilitate de extindere.