Cazul Emilei Șercan sau consecințele unui îndelung „denial”. Sau cum a învins „statul paralel” o societate civilă proastă ca o zambilă

Prin 2017 un tânăr milenial, cu multă #m@iepsd in suflet, mă abordează pasiv agresiv : 

„Ai dovada că există statu’ paralel?! 

Pauză. Lumea înlemnește la masă. Eu rămân pe gânduri și-i spun pe scurt (circuit):

„Tati, ai auzit de Revoluția română? Da. Ai auzit de Lovitura de Stat? Da. Păi, Revoluția am făcut-o noi, Lovitura de stat a făcut-o Statul paralel. Cine a luat puterea în România? Emanații Revoluției, linia 2 și 3 din PCR – aleși, și cei ai Statului Paralel, linia 2 și 3 din Securitate – numiți. Funcții, Resurse, Dosare și Continuitate. 

Colaborarea a mers cât a mers, cu numitor comun jaful generalizat, până când, după ce armatele au devenit sensibil egale, Partidul și Statul Paralel au început războiul. Așa, entropic vorbind, după ce Statul paralel l-a avut președinte timp de zece ani pe unul de-al lor, a atins masa critică pentru a revendica controlul asupra întregului stat. Așa au apărut tăblițele din cerurile albastre. Deasupra Constituției și legilor omenești. În care poveste, Penali sunt toți, iar arbitrul e Marele Licurici”.

Pe vremea aia nu puteai vorbi despre „deep state”-ul românesc fără să fii linșat. 

Și încep mai aprins: 

„Ai auzit de luptele de stradă de la Târgu Mureș, între români și unguri? Da, da, alea din martie 1990, de le dădea presa internațională drept „ethnic clashes of Târgu-Mureș”… E posibil să fi avut tu câțiva anișori… Eh, atunci au murit cinci oameni, doi români și trei unguri. Acolo au fost aduse autobuze cu oameni din mai multe sate la contramanifestații.

Dar de mineriada din 13-15 iunie 1990, ai auzit? De autobuzul Miliției care a luat foc cu ajutorul înscenării „false flag” puse la cale de generalii Diamandescu și Chițac, ca motiv de evacuare în forță și arestări ilegale?

De „băieții” care erau îmbrăcați în muncitori, precum securistul Nicolae Cămărășescu, ce conducea minerii prin București, în 13-15 iunie 90, implicat și în Lovitura de Stat din decembrie ’89?

Ați auzit cumva de primul purtător de geantă al liderului sindical, Miron Cozma, infiltrat de servicii lângă Adevăratul Luceafăr al Huilei, pe nume Gabriel Oprea, ajuns apoi ministru al Apărării și de Interne în regimul condus zece ani de către un fost turnător la Securitate?

Ați auzit de mineriada din ’91, când premierul de-atunci, Petre Roman (un penal contemporan) a fost dat jos din fruntea guvernului de mineri chemați de Partid (penalii de-atunci) la București să apere „democrația”?

Ați auzit cumva de Virgil Măgureanu, fost rezident al Securității (dovedit de către mine, cu documente, în Cațavencu de-atunci), și primul șef al SRI după Revoluție până în 1995?

În care dintre evenimentele de mai sus credeți că n-a fost implicat subteran serviciul secret condus de către un fost membru al Securității implicat și în lovitura de stat din ’89?

Dar de ziaristul de investigații și activistul civic Bebe Costinaș din Timișoara, care făcea anchete despre primul „stat paralel” și care a fost asasinat și dispărut în 2002? De-atunci, chiar dacă avem un caz de „body found” (osemintele lui au fost găsite în pădurea de Pișichia în 2003), cazul său este unul rămas misterios și nerezolvat și astăzi.

Bunăoară, ca să demonstreze existența statului paralel in țara noastră au murit niște oameni! Cum au făcut-o și înainte de ’89, dacă e să ne gândim, la Liviu Babeș, ultimul disident care și-a dat foc pe pârtie in 1989, în semn de protest față de statul paralel de-atunci, despre care Partidul (penalii și mai de-atunci) susținea că nu există”.

Mai respir ce mai respir și continui expunerea mea despre conspirația cazonă împotriva României, aia care azi îi scoate din telefon Emiliei și nu numai (mai există și înregistrări cu un primar femeie care dansează goală): 

Auzi, mai zic eu încălzit, dar ai auzit cumva de o facultate de Comerț Exterior la ASE, pe care au absolvit-o foarte mulți politicieni ai vremurilor noastre printre care un fost premier, Theodor Stolojan, actualul guvernator BNR, Mugur Isărescu, și proprietarul firmei Crescent (din cadrul ICE Dunărea, un „compound” de firme ale Securității), Dan Voiculescu. 

Șeful Comisiei de anchetare și recuperare a banilor Securității a fost Mugur Isărescu. Din banii Securității, Statul român a recuperat cam 10%. Restul de bani au fost devalizați de oamenii Securității române (Statul Paralel de-atunci), viitori mari oameni de afaceri ai tranziției. (Polonezii au recuperat 90% din banii fostei lor Securități.)

La un moment dat, Ceaușescu, din nevoia de aport valutar masiv pentru plata datoriei externe a României comuniste, a creat niște „protocoale” prin care se hotăra că întreprinderile de comerț exterior treceau în administrarea Securității. Câțiva oameni din fruntea partidului au venit în fața dictatorului și i-au spus atunci timid că aceste „protocoale” încalcă Constituția României..

Mai țineți minte ce spunea fostul președinte al României, Emil Constantinescu, cel care a vrut să desecretizeze arhivele comerțului Securității de la ICE Dunărea? Două chestii celebre: că „a fost infrant de Sistem și de presa Securității” și că „adevăratul câștigător al tranziției au fost firmele de comerț exterior ale Securității”

De cartea lui Silviu Brucan, „Stâlpii noii Puteri In România”(1996), ideolog și fruntaș al PCR și FSN, fost activist al perioadei staliniste care a trimis oameni la moarte în timpul colectivizărilor comuniste din poziția de redactor șef adjunct al oficiosului de partid, Scânteia, cel care a comandat, alături de Iliescu, execuția Ceaușeștilor, ați auzit?

In această carte, Silviu Brucan mărturisea cum s-au „predestinat” domeniile politice și economice de către oamenii PCR și ai Securității, care trebuiau ocupate de către „supraviețuitori” pentru „continuitatea” Puterii.

De Devalizarea Băncii Române de Comerț Exterior (Bancorex, după ’90, cu active de 1 miliard de dolari) ați auzit?

Banca la care erau datori cei mai mulți oameni cu epoleți ai României. Banca s-a evaporat începând cu 1997, iar cei care au luat banii și nu i-au mai dat niciodată inapoi sunt astăzi prosperi oameni de afaceri. Iată ce zicea fostul director al Bancorex, Dan Pascariu: „Depunând un televizor, luai credit o mașină, după aceea puneai garanție mașina și luai credit o casă, după aceea puneai în garanție casa și luai credit o fabrică. După aceea, fabrica respectivă dispărea sau se închidea”

Acum, să venim mai aproape de zilele noastre, apropos de acțiunile „statului paralel ” în devalizarea domeniului bancar și a economiei de stat și prin partid.

Ați auzit de scandalul din presa anului 2012, când DIICOT a destructurat o grupare infracțională de 48 de persoane, care a fraudat BCR, BRD și CEC de 22 de milioane euro? Creierul grupării a fost un fost general DIE, Dragoș Diaconescu (zis și „Chivas”), fost șef al oficiului Argus din cadrul Securității – care opera angajările pentru cetățenii români care activau in comerțul exterior pe vremea lui Ceaușescu. Același Diaconescu, avansat în grad de Traian Băsescu. și lui îi place Chivasul. De 12 ani.

Practic, nu există jaf economic de proporții în care să nu fi fost implicat Statul Paralel, de a cărui existență se îndoiesc foarte mulți astăzi. 

Și aș mai putea continua până la protocoalele sifonului, acțiunile împotriva magistraților, desființarea SIIJ – dorințele exprese ale statului cu ce mai scumpă aparatură de supraveghere din Europa de Est.  

Azi PSD, PNL, UDMR și toate serviciile secrete au făcut din statul de drept o glumă subcontractată, condusă de un general plagiator care provine dintr-un stat complet paralel partidului care l-a înscăunat președinte de partid și care se va ocupa de absolut toți cei care critică sistemul și care îi va compromite pe toți cei care se vor opune actualei puteri preocupată “furibund” la cel mai inalt nivel de „războiul nostru cu rușii”

PS 1. Bunăoară, Emilia, dragă specialistă în plagiate, mai ții minte când îți vorbeam de noua presă finanțată cu manta de noua Securitate, presă care a ignorat toate subiectele care tratau această juntă militară (care e cea mai bine finanțată din intreaga UE) care a pus mâna pe koaele statului de drept și care deține toate pârghiile kompromatului public!? 

Și chiar, ce-a zis domnul Gabriel Liiceanu despre Noua Securitate și fostul ei șef, Petrov, pe care domnul cărturar l-a denumit, citez: „președintele intelectualilor”!? 

PS 2 Statul paralel a avut doi președinți din patru. Și urmează al treilea din cinci, ca la tenis, adicătelea băiatul ăla care zicea la un moment dat: „Nici noi nu mai știm câți suntem”

PS 3 Era odată, prin anii ’50 – povestea Titus Popovici – un țăran care vede din tramvai o biserică și care dă și se-nchină de trei ori. O chivuță în uniformă de peceristă și coc rusesc se rățoiește la el: „Auzi, mă, țărane,de unde știi tu la cine te-nchini fără să-l vezi vreodată?” Țăranul stă așa pe gânduri și-i zice: „Apăi, tovarășa, mă gândesc să sub jupa aia ai pi#dă, dar amu n-o să te dezbrac ca să ți-o arăt”

Nota B365.ro: Analize, observații, Liviu:

• Observații antropologice despre serviciul public cu badigarzi și funcționare anafurisite de prin București
• Mic tratat despre noi specii apărute in clasorul zoologic al țării: Bombardierul și Pițipoanca selfilitică
• România între războiul bucătăreselor, al mitropoliților și al decâților. Impăcare pe care