Câți refugiați ucraineni s-au angajat în România de la declanșarea războiului. Situația la zi

Peste 3000 de cetățeni ucraineni au reușit să se angajeze cu formele legale în România din 24 februarie, când a început războiul din Ucraina și până în prezent, anunță agenția Rador.

Mai precis, 3012 contracte de muncă ale unor cetățeni ucraineni au fost înregistrate până în prezent în sistemul REVISAL, arată datele publicate sâmbătă, 19 martie, de secretarul de stat în Ministerul Muncii, Cristian Vasilcoiu.

Până acum, din cei peste 480.000 de cetățeni ucraineni care au intrat în România de la începutul războiului declanșat de Rusia, 80.000 au rămas în țara noastră. 30.000 dintre ei sunt copii.

Printre ucrainenii angajați în România se află și opt balerini veniți de la Odesa, artiștii fiind integrați în trupa de balet a Operei Naționale din București.

Condiții speciale: ucrainenii care se angajează în România nu au nevoie de aviz de angajare timp de 9 luni

Cetăţenii ucraineni care doresc să se angajeze pe teritoriul României nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de 9 luni dintr-un an calendaristic.

„Ca urmare a întrebărilor apărute în spaţiul public în contextul conflictului din Ucraina, precizez că cetăţenii ucraineni care doresc să se angajeze pe teritoriul României nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de 9 luni dintr-un an calendaristic, potrivit OUG 25/2014”, a menţionat ministrul Budăi, încă de la începutul crizei umanitare din țara vecină.

El a adăugat că în cazul cetăţenilor ucraineni care sunt angajaţi cu contract cu normă întreagă li se prelungeşte dreptul la şedere temporară în România.

„Cetăţenilor Ucrainei, intraţi în România în scopul încadrării în muncă, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”, a precizat ministrul Muncii.

Marius Budăi a subliniat că prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară în scop de muncă se acordă dacă cetăţenii Ucrainei prezintă următoarele documente: contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă; dovada menţinerii salariului cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, pe toată perioada şederii acordată anterior.

Totodată, ministrul a explicat că în cursul celor 9 luni ucrainenii care muncesc în România pot cere statutul de refugiat.