Cathedral Plaza, vândută cu 70 de milioane de euro, deşi e ilegală

de:
03 mai 2011
2 Afișari
Cathedral Plaza, vândută cu 70 de milioane de euro, deşi e ilegală

Daiana Voicu, Managing Partner al Willbrook International, a declarat, citată de Q Magazine, că oficialii companiei au hotărât să vândă proiectul Cathedral Plaza către un fond de investiţii britanic pentru că oferta a fost extrem de tentantă, iar preţul, de 70 de milioane de euro, a fost foarte bun. Voicu a anunţat vânzarea Cathedral Plaza către fondul britanic de investiţii, afacere încheiată în ciuda deciziei Curţii de Apel Alba Iulia, care a confirmat anularea irevocabilă a autorizaţiei de construcţie pentru clădirea Cathedral
Plaza.

Arhiepiscopia Romani-Catolică a cerut, pe baza hotărârilor judecătoreşti, dărâmarea Cathedral Plaza. Singurul care poate decide, însă, dărâmarea construcţiei, este primarul general Sorin Oprescu, care a declarat în trecut că va consulta populaţia Bucureştiului referitor la soarta clădirii. În noiembrie 2010, Curtea de Apel Suceava, ultimă instanţă, a hotărât că autorizaţia de construcţie este ilegală. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă şi, chiar dacă e atacată cu 5 acţiuni de contestaţie în anulare de către Millenium Building şi de Primăria Sectorului 1, efectele ei nu sunt suspendate, aşa că, legal, demolarea poate începe oricând.

Conform afirmaţiilor Daianei Voicu, actualul proprietar al Cathedral Plaza este unul dintre clienţii Willbrook International. Aceasta a mai precizat că în prezent a fost semnat un antecontract de vânzare-cumpărare, iar procesul de vânzare-cumpărare va fi finalizat atunci când dezvoltatorul va reuşi să asigure cumpărătorului anumite standarde de performanţă, precum atingerea unui minim grad de închiriere ori finalizarea amenajărilor interioare. Willbrook International va  manageria în continuare clădirea, până la îndeplinirea standardelor de performanţă solicitate.

Planurile de construcţie au evoluat, de la o clădire de 17 metri la 75 de metri şi 19 etaje, după negocierile cu Arhiepiscopia Romano-Catolică, întrucât aceasta prefera o dezvoltare pe verticală, în schimbul uneia pe orizontală, susţine Voicu. De partea sa, Arhiepiscopia Romano-Catolică a Bucureştiului susţine că începând cu 2001 a trimis numeroase scrisori şi a făcut diverse sesizări către organele în măsură să oprească această construcţie. Pe lângă faptul că această clădire pune în pericol strctura de rezistenţă a Catedralei Sfântul Iosif, de care se află la mai puţin de zece metri distanţă, ea schimbă radical ambientul arhitectural în centrul Bucureştiului. Arhiepiscopia beneficiază de sprijinul celorlalte culte din România, în lupta sa împotriva Cathedral Plaza.

Voicu susţine că ofensiva Arhiepiscopiei nu s-a axat pe valori şi principii morale sau legale, ci a fost cauzată de nesatisfacerea unor doleanţe materiale. Printre cerinţele eparhiei s-au numărat o serie de birouri cu sală de întruniri, zece locuri de parcare şi un birou măreţ.

Cookies