ȘTIRI

Catedrala Neamului, dusă în cârcă de bucureşteni: cât au dat pentru construcție

Colecta naţională, iniţiată de Patriarhia Română, arată că Bucureştiul se află pe primul loc în clasamentul privind donaţiile făcute până în prezent pentru construcţia Catedralei Mântuirii Neamului.

Astfel, Arhiepiescopia Bucureştilor a contribuit cu aproape un sfert din fondurile strânse până acum la nivel naţional, bucureştenii donând în jur de 2,5 milioane de lei în acest sens. La aceştia se adaugă o sumă de zece ori mai mare, contribuţia administraţiilor locale din București la ridicarea edificiului, adică 25 milioane de lei, bani ce provin în cea mai mare parte din taxele şi impozitele plătite de bucureşteni.  

Astfel, pe lângă Guvernul României care a aprobat, în februarie 2011, alocarea a 10 milioane de lei ca asistenţă financiară pentru ridicarea lăcaşului de cult, o sumă similară a fost dată şi de Primăria Sectorului 2.

O lună mai târziu, mâna a fost întinsă şi de primarul Capitalei, Sorin Oprescu. Consiliul General al Municipiului Bucureşti a oferit aceeaşi sumă ca şi Executivul pentru Catedrala Neamului, cu menţiunea că Oprescu i-a cerut patriarhului Daniel să fie pomenit în viitoarea biserică. „L-am rugat pe Preafericitul să ne faca şi nouă o strană unde să scrie „Primăria Municipiului Bucureşti”, iar Preafericitul ne-a binecuvântat”, a declarat edilul-şef în iunie 2011 când s-a vorbit iniţial despre această donaţie.

Consiliul Local Sector 3 a aprobat, de asemenea, în vara anului trecut, în mandatul primarului Liviu Negoiţă, să contribuie cu 5 milioane de lei la ridicarea ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului. Însă, Patriarhia Română i-a cerut atunci fostului edil să dea circa 120 milioane de lei, adică echivalentul a 20% din bugetul primăriei pe anul 2011, după cum B365.ro a scris aici

Pe locul secund al clasamentului celor mai mari donaţii financiare pentru Catedrala Neamului se află, la distanţă considerabilă de Bucureşti, Arhiepiescopia Buzăului cu aproape 793.000 de lei, reprezentând 8% din total. 

Ultimul loc pe podium îi revine Arhiepiescopiei Dunării de Jos care a donat circa 680.000 de lei (7% din total). 

Din cele 34 de arhiepiescopii şi episcopii care au donat bani pentru construcţia Catedralei Mântuirii Neamului, circa o treime au contribuit cu aproape 1% din total, sumele variind între 45.000 şi 142.000 de lei. 

De altfel, Patriarhia Română a reamintit tuturor contribuabililor, încă din luna februarie 2012, că pot direcţiona către Catedrala Neamului 2% din impozitul pe venit. Atunci, BOR a specificat că aceşti bani nu ar reprezenta o donaţie sau sponsorizare pentru biserică. Între timp, lăcaşul de cult a înregistrat şi 564 de donaţii online, până în prezent Catedrala Neamului fiind construită în proporţie de 15%, apreciază Patriarhia.

Catedrala Neamului considerată cea mai mare greşeală urbanistică a Capitalei

Catedrala Neamului a fost catalogată, alături de Bd. Uranus, drept una dintre cele mai mari greşeli urbanistice ale Capitalei, aprecierea fiind făcută de preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Șerban Țigănaş, într-un interviu acordat pentru B365.ro. 

Proiectul Catedralei Mântuirii Neamului a fost, deopotrivă, contestat şi susţinut de oameni, de-a lungul timpului. În polemica iscată a intrat şi patriarhul Daniel care a declarat, toamna trecută, că este nevoie de noua biserică „pentru că nu încap în altar membrii Sfântului Sinod”, numărul acestora crescând de la 12 la 55. 

Disputa privind finanţarea mega-lăcaşului de cult a fost tranşată şi de BOR care apreciază că se poate construi Catedrala Neamului pentru că „şi Arena Naţională a fost construită din fonduri publice, fără mari proteste”

Cum va arăta Catedrala Neamului

Catedrala Mântuirii Neamului va fi dotată cu turlă zgărie-nori, săli polivalente şi apartamente de protocol pentru preoţi, heliport şi adăpost antiatomic. B365.ro a prezentat, în exclusivitate, funcţiunile complete ale Catedralei: 

– Subsol 2 (cota minus 16 metri): sală polivalentă ce poate fi folosită, potrivit reprezentanţilor Patriarhiei, activităţilor misionare, catehezelor şi ca spaţiu pentru conferinţe sau agape. Sala polivalentă de 1.684 mp poate funcţiona şi ca paraclis, în partea estică fiind amplasat un altar, cu dimensiunea de 117,7 mp. Tot la 16 metri sub pământ vor funcţiona altarul, sala de consiliu şi mai multe cripte

– Subsol 1 (cota minus 11 metri): sală polivalentă de 2.307 mp, structurată în trei nave, spaţiile fiind separate prin pereţi „mişcători”. La acelaşi nivel vor mai fi amplasate cripte, un cabinet medical, spălătorul de vase şi depozitele de mobilier

– Demisol (cota minus 6,8 metri): expoziţie cu vânzare de icoane şi veşminte, chiliile, garderoba şi vestiarul personalului, o autoservire cu cafenea şi bufet plus bucătărie

– Parter: aici vor funcţiona pridvorul, pronaosul, naosul şi altarul principal

– Cota plus 9 metri: balcoanele pentru corişti şi galerii

– Cota plus 36 metri: aici se vor găsi muzeul de valori şi săli de expoziţii

– Cota plus 42 metri: sala de consiliu şi galerii

– Cota plus 47,5 metri: şase turle identice

– Cota plus 51 metri: şase turle identice, sală de consiliu şi apartamente

– Cota plus 54,5 metri: sală de consiliu şi apartamente

– Cota plus 56 metri: expo galerie

– Cota plus 62 metri: spaţii tehnice

– Cota plus 95 metri: lanternou (acoperiş prevăzut cu numeroase ferestre), belvedere.

Vezi aici cum va arăta Catedrala Neamului la final. 

Cum răspunde Biroul de presă al Patriarhiei:Catedrala, obiectiv turistic reprezentativ

„În legătură cu articolul Catedrala Neamului, dusă în cârcă de bucureşteni: cât au dat pentru construcţie postat pe site-ul b365.ro, Patriarhia Română precizează:

1. Articolul cuprinde o serie de date eronate, depăşite sau interpretate tendenţios ceea ce denotă faptul că autorul articolului nu a fost preocupat de informarea corectă a opiniei publice. (n.red.: Patriarhia nu menționează care ar fi informațiile eronate, depășite sau interpretate tendențios din articol).

2. Este normal ca locuitorii Bucureştilor să fie principalii donatori pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, deoarece ei vor fi beneficiarii direcţi şi permanenţi ai acesteia, în timp ce credincioşii din ţară şi străinătate vor fi beneficiari ocazionali ai viitoarei Catedrale Patriarhale.

3. Alocarea de fonduri de la bugetul central de stat şi bugetele publice locale pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului este legală şi firească, ţinând cont de faptul că viitoarea Catedrală Patriarhală va fi şi un obiectiv (turistic) reprezentativ pentru Bucureşti şi ţara noastră.

4. În ceea ce priveşte opiniile personale referitoare la Catedrala Mântuirii Neamului exprimate de unii arhitecţi, reamintim faptul că în perioada 2008-2009 Patriarhia Română a organizat trei simpozioane tematice cu zeci de arhitecţi şi ingineri de specialitate din întreaga ţară pentru definitivarea temei de proiectare şi a caietului de sarcini. La concursul pentru proiectarea viitoarei Catedrale Patriarhale au participat mai multe firme de proiectare din ţară, iar proiectul câştigător a fost ales de un juriu format din reputaţi arhitecţi şi alţi specialişti în domeniu din întreaga ţară.

În concluzie, în materialul de presă postat de b365.ro se constată puţină dorinţă de informare corectă şi multă patimă a celor care încearcă să obstrucţioneze edificarea unui locaş de cult reprezentativ pentru capitala României.”


Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Back to top button