Baza de date ADN a infractorilor din România: Câte persoane au fost prinse cu ajutorul ei

de:
25 oct. 2013
59 Afișari
Baza de date ADN a infractorilor din România: Câte persoane au fost prinse cu ajutorul ei

Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare funcţionează de la data de 14 octombrie 2008, după intrarea în vigoare a Legii nr. 76 din 2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza de date cu amprente genetice sunt înregistrate aproximativ 20.000 de persoane, iar, prin intermediul acesteia, până în prezent, au fost identificate aproximativ 300 de persoane, ]n diverse cazuri investigate de Poliție.

Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare conţine profile genetice, date cu caracter personal şi date despre caz, cu privire la suspecţi de infracţiuni, persoane condamnate definitiv la pedeapsa închisorii, urme biologice prelevate cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului, precum şi cu privire la cadavre cu identitate necunoscută, persoane dispărute ori persoane decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masa, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism.

Probe biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, pot fi prelevate în cazul comiterii infracţiunilor prevăzute de Codul Penal de omor, omor calificat, omor deosebit de grav, pruncucidere, ucidere din culpa, determinare sau înlesnire a sinuciderii, vătămare corporală, vătămare corporală gravă, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, vătămare corporală din culpă, lipsire de libertate in mod ilegal, sclavie, viol, act sexual cu un minor, perversiune sexuală, corupţie sexuală, incest, tâlhărie, tortură, nerespectare a regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, nerespectare a regimului materiilor explozive, rele tratamente aplicate minorului, propagandă pentru război, genocid, tratamente neomenoase, distrugere a unor obiective şi însuşirea unor bunuri, distrugere şi jefuire sau însuşire a unor valori culturale.

De asemenea, pot fi prelevate probe în cazul actelor de terorism prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului şi în cazul comiterii infracţiunilor prevăzute la art. 2, 3, 10 şi 12 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi a infracţiunii de comercializare de substanţe clasificate către operatori economici ori persoane fizice neautorizate sau neînregistrate pentru activitatea cu astfel de substanţe prevăzută la art. 22 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri.

Baza de date digitale: în ce cazuri se iau amprentele

În 1914, România adoptă şi aplică sistemul de identificarea dactiloscopică a autorilor de infracţiuni pe baza urmelor papilare, creând astfel punctul de plecare a identificării dactiloscopice a persoanelor.

În 1929, Serviciului central de identificare judiciară a preluat de la Direcţia Generală a Penitenciarelor o cartotecă a infractorilor recidivişti, de aproximativ 300.000 de fişe şi s-a dispus penitenciarelor din România să trimită fişa dactiloscopică a fiecărui deţinut la Serviciul central de identificare judiciară, formând astfel, Cazierul Penal General.

Din anul 1996 a început informatizarea cartotecii dactiloscopice prin crearea bazei de date a sistemului AFIS – baza de date care identifică automat amprentele digitale ale infractorilor.

Activitatea de amprentare a unei persoane se dispune de către organele judiciare de cercetare penală, urmărire penală sau instanţa de judecată.

La nivelul Poliţiei Române, punerea în practică a actului de dispunere şi efectuarea amprentării şi fotografierii persoanelor suspecte sau condamnate se efectuează în baza
articolul 31, alineatul 1, litera l.) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, conform căruia poliţistul are dreptul şi obligaţia să procedeze, în condiţiile legii, la cererea persoanelor interesate sau în scopul identificării criminalistice a persoanelor care au săvârşit infracţiuni ori sunt suspecte de săvârşirea unor infracţiuni, la prelevarea sau, după caz, la procesarea de profile genetice, amprente papilare, imagini faciale, semnalmente, semne particulare şi orice alte date biometrice, stocate în baze de date criminalistice.

De asemenea, conform articolului 19 din Legea nr. 290 din 2004 privind cazierul judiciar, organele de urmărire penală sau instanţele de judecată pot dispune efectuarea identificării dactiloscopice a unei persoane fizice, în cazurile în care aceasta nu prezintă un act de identitate sau există suspiciuni asupra autenticităţii actului prezentat, uzează de nume sau de acte de identitate false ori există indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală. Identificarea dactiloscopică a persoanei fizice poate fi efectuată şi la solicitarea autorităţilor competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Identificarea dactiloscopică se face de către formaţiunile de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române sau al unităţilor teritoriale de poliţie.

Amprentele papilare se mai iau şi pentru efectuarea examenului dactiloscopic comparativ în vederea identificării persoanelor care au lăsat urme papilare la locul faptei, prin compararea acestora fie cu impresiunile persoanelor suspecte, fie cu impresiunile papilare din baza de date dactiloscopică AFIS şi pentru identificarea cadavrelor sau persoanelor cu identitate necunoscută.

În baza de date cu amprente digitale sunt înregistrate aproximativ 650.000 de persoane, iar prin intermediul acesteia au fost identificate peste 60.000 de persoane.

 

Cookies