Cât de sigură e Centrala de la Cernavodă, în caz de cutremur?

Clădirea Centralei de la Cernavodă a fost proiectată să reziste la un cutremur de 9 grade pe scara Mercalli, dat fiind riscul mare ridicat de o astfel de instalaţie. Fiecare reactor al centralei conţine 84 tone de uraniu, în condiţiile în care pentru o bombă de puterea celei de la Hiroshima sunt necesare doar 23,4 kilograme de uraniu. Alături de Casa Poporului, centrala de la Cernavodă se află în topul clădirilor cele mai rezistente în caz de seism, din România.

„Centrala nucleara de la Cernavoda a fost proiectata sa reziste la toate tipurile de catastofe naturale. In cazul unui cutremur cu o magnitudine de opt grade pe scara Richter, centrala se opreşte singura. In conditii normale, ea este prevazuta cu cinci bariere tehnice si tot atatea administrative, iar probabilitatea ca cineva sa le treaca este zero„, declara presedintele Agentiei Nucleare, Serban Constantin Valeca, la un simpozion desfasurat la Pitesti. Decizia construirii primei centrale atomonucleare la Cernavoda a fost luata in 1978. A fost proiectata pentru cinci unitati folosind tehnologia CANDU (Canadian Deuterium Uranium).

Siturile cu risc de contaminare nucleară din România sunt protejate şi printr-un sistem de avertizare rapidă: Romania are un sistem unic de prevenire a cutremurelor, realizat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului (INCDFP). Cutremurele care au epicentrul in zona Vrancei se produc la o adancime de cativa zeci de kilometri, ceea ce permite prevenirea acestora, intrucat pana la propagarea undei seismice la suprafata trec 28-32 de secunde. Plecand de la aceasta caracteristica, INCDFP a realizat Sistemul de Avertizare Seismica in Timp Real (SASTR). Tehnic, sistemul este functional şi este implementat tocmai la obiectivele cu grad de contaminare radioactivă: „In momentul de fata se poate bloca partea nucleara a tarii, în caz de cutremur. E vorba de Uzina de Apa Grea, iradiatorul de la Institutul de Fizica Nucleara, reactorul de la Mioveni. Mai putin Centrala Nucleara de la Cernavoda. Ei au un sistem de blocare, dar in timpul cutremurului, nu inainte de cutremur” declara Marmureanu, directorul INCDFP, în urmă cu un an.

Sistemul anunta seismele care se produc in Vrancea cu 28-32 de secunde inainte si poate bloca functionarea centralelor nucleare, alimentarea cu gaze si electricitate, lifturile, trenurile, evitand pierderile de vieti omenesti.

Citeşte şi:

Capitala nu are bani pentru situaţiile de urgenţă, precum cutremurele

În caz de cutremur major, la Bucureşti ar fi 500.000 de victime VEZI HARTA SEISMICĂ

De remarcat este faptul că, nu mai departe de luna februarie a acestui an, Ministerul Sănătăţii decisese ca spitalul din Cernavodă dotat cu facilităţi necesare în caz de accident nuclear să se transforme în cămin de bătrâni. Mariana Mircea, primarul de la Cernavodă,a luptat împotriva acestei decizii, „pentru că avem deja un cămin, cu o capacitate de 55 locuri care găzduieşte doar 22 persoane„. Edilul susţine că spitalul „a fost inaugurat în 2002, e dotat cu aparatură ultraperformantă şi deserveşte 10 localităţi pe o rază de 50 de kilometri„. Primarul a reuşit să obţină ca spitalul să nu fie desfiinţat, fiind sprijinit şi de cei de la Centrala Nucleară Cernavodă pentru că unitatea medicală „e prevăzută cu spaţii pentru decontaminarea personalului de la centrală şi a populaţiei în caz de accident nuclear„.

Teama de producerea unui accident nuclear în caz de cutremur a fost şi cauza pentru care societatea civilă s-a opus construirii unei centrale nucleare la Belene, în Bulgaria, chiar la graniţa cu România. De asemeni, organizaţia internaţională Greenpeace atrăgea atenţia asupra pericolelor cărora se expune Bucureştiul prin apropierea de centrala nucleară de la Cernavodă: „Un accident nuclear major la Cernavoda, fie din cauze tehnice, fie in urma unui atac terorist, va fi devastator pentru Bucuresti si Constanta, la fel in cazul unui accident la centralele de la Belene sau Kozlodui, din Bulgaria„, a declarat purtatorul de cuvant al Greenpeace in Romania, Anamaria Bogdan, citata de Mediafax.