Cât de sigur este să conduci în România? Ce statistici te vor pune pe gânduri

Nu doar atât, dar inspecția tehnică periodică te poate ajuta și să identifici diferite avarii sau defecțiuni de care nu erai conștient, care acum pot fi rezolvate din timp, economisind bani și efort. Mai mult decât atât, o stație dotată cu echipamente itp performante te va ajuta să optimizezi felul în care funcționează vehiculul tău, îmbunătățind performanțele sale pe șosea. O inspecție tehnică făcută la timp și pe îndelete te va feri de situațiile periculoase în care poți ajunge din cauza unor avarii neprevăzute. 

Numărul de accidente fatale

Conform Raportului anual de accidente (Anual Accident Report) publicat de Comisia Europeană, în anul 2018 România și Bulgaria se aflau într-o cursă umăr la umăr pentru primul loc în UE în ceea ce privește numărul de accidente fatale per milionul de locuitori. Mai exact, Bulgaria se situa în jurul cifrei de 99 de victime decedate/1 milion de locuitori, în timp ce România se afla la valoarea de 97 de victime decedate/1 milion de locuitori. Mai mult, în 2016 numărul total de morți în accidente rutiere în România a fost de 1915, de aproape 3 ori mai mare decât cel din Bulgaria (708), lucru care are legătură și cu diferențele de populație dintre cele două țări.

Din nefericire, această statistică ne relevă și un alt aspect: atât România, cât și Bulgaria se află la o distanță considerabilă de următoarea țară de pe listă și anume Lituania, care înregistra în același an 80 de victime decedate/1 milion de locuitori, adică cu aproape 20 de procente mai puțin.

 Împărțirea pe vârste

Dacă ne îndreptăm atenția spre vârsta șoferilor implicați în accidentele rutiere produse în România, vom observa rapid un aspect curios. Din cele 5 categorii de vârstă (0-14, 15-17, 18-24, 25-49, 50-64, 65+) menționate de Comisie în raportul său, 3 ies în mod clar în evidență în ceea ce privește numărul de fatalități. Mai exact, este vorba despre persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 49 de ani (637 decese), 50 și 64 de ani (438 de decese) și persoanele de peste 65 de ani (509 decese).

Aici merită menționat și faptul că persoanele din categoria de vârstă 18-24 de ani, deci șoferii cei mai tineri și lipsiți de experiență înregistrează 195 de decese, adică de 3 ori mai puțin decât prima categorie, respectiv de 2 ori mai puțin decât celelalte doua. Asta, desigur, ridică întrebarea dacă numărul scăzut de decese în rândul tinerilor șoferi se datorează prudenței, numărului scăzut de șoferi din această categorie sau, poate, unei combinații dintre cele două.

Împărțirea pe genuri

Când vine vorba de numărul de accidente fatale petrecute în România, distribuția acestora pe genuri scoate la iveală o serie de aspecte de interes. În primul rând, numărul de femei decedate în accidente rutiere (508 decese) este de aproape 3 ori mai mic decât numărul de bărbați implicați în astfel de accidente (1405 decese). Mai mult decât atât, în timp ce peste 711 șoferi de sex masculin au decedat în accidente rutiere în 2016, 62 de șoferi de sex feminin au întâlnit aceeași soartă (un număr de 11 ori mai mic).

Chiar și numărul de femei pasager (182 decese) ucise în accidente rutiere în România este mai mic decât cel al bărbaților (241), precum și numărul de accidente fatale care implică pietoni, în cazul femeilor această cifră fiind de 264, pe când în cazul bărbaților cifra este 453.

O concluzie importantă pe care ar trebui să o tragem, privind la aceste cifre, este următoarea: prudența joacă un rol esențial, în menținerea siguranței șoferilor și a pasagerilor deopotrivă, așa că este esențial ca noi toți să ne facem partea atunci când ne aflăm în vehicul, dar și în afara acestuia, în cazul șoferilor. Aceștia trebuie să-și facă la timp verificările, folosind echipamente stație itp performante și eficiente, care să permită identificarea și rezolvarea defecțiunilor, înainte să se transforme în probleme majore pe drum.