Căldura din București e chiar realitatea care, în unele ore ale amiezii, ne cam lasă fără suflare în aceste zile.
Se încheie o săptămână în care, în București, am trăit îngrămădite, în doar câteva zile, mai toate temperaturile și fenomenele meteo posibile pe timp de vară.
A fost primul cod roșu de caniculă din București, din această vară, și, la un moment dat, acest avertisment meteo se suprapunea perfect, ca perioadă pentru care era valabil, cu un altul contrar opus: cod roșu de caniculă, peste care a venit un cod galben de vijelii Și chiar așa s-a întâmplat miercuri. Seara s-a pornit furtuna, la finalul unei zile în care a fost atât de cald încât pășeai cu senzația că, în 4 metri, jumătate din asfaltul trotuarului devine talpă suplimentară pe încălțările tale.
Sunt verile mai fierbinți în București, de la an la an? Mulți dintre noi, așa le resimt, cu siguranță.iar datele meteo măsurate (și măsurabile) și arhivate ne arată că, totuși, nu ni se pare.
Dincolo de gradele cu care cresc temperaturile medii înregistrate istoric, se mai întâmplă un fenomen, extrem de specific urban: aglomerarea urbană, cu tot ce presupune ea.
În București se construiește mult, se înverzește puțin.
În București se circulă mult cu mașina – cu de la an la an mai multe mașini – pe același număr limitat de străzi.
Transportul în comun este, încă, departe de a fi o opțiune realmente de luat în calcul, în condițiile în care, spre exemplu, pe trasee sunt atât de multe mijloace de transport în care nu există aer condiționat. Sau există, dar e stricat. ori, pur și simplu, e oprit. Să nu uităm nici de calitatea parcului auto al STB. Desigur, există 100 de tramvaie Imperio noi, dar n-au schimbat semnificativ procentul de “vechi”. Mai ieri, primarul general Nicușor Dan ne spunea că, în prezent, “parcul circulant al STB are 521 de tramvaie, inclusiv vagoanele utilitare. Dintre acestea, aproape 70% au durata de exploatare depășită.”
În tot acest context, Roxana Bojariu, climatolog la Administrația Națională de Meteorologie, vorbește, pentru HotNews.ro, despre perspectiva climatică a Bucureștiului. Și crede că „în 50 de ani, Bucureștiul sigur nu va putea fi locuit în mod decent”. Ce înseamnă “decent”? Climatologul explică:
Decent înseamnă o calitate bună a vieții, chiar în condițiile schimbării climei. Schimbările climatice sunt amplificate de mediul artificial construit al orașelor care generează insula de căldură urbană. Densitatea mai mare a populației urbane determină un impact mărit al schimbării climatice asupra sănătății publice, dar și asupra altor aspect sociale și economice din orașe. Reducerea emisiilor e unul dintre pilonii importanți ai acțiunii climatice, având în vedere că orașele sunt sistemele umane răspunzătoare cu partea cea mai mare de emisii de gaze cu efect de seră. Prin reducerea emisiilor încetinim încălzirea globală și câștigăm timp pentru adaptare, altfel, dacă ritmul schimbării climatice se accelerează, nu mai avem timp să ținem pasul cu ele.
Climatologul mai spune că, în orașe, reducerea emisiilor are și alte beneficii importante, egate de reducerea poluării locale, o altă problemă mare a Bucureștiului. Sursele de gaze cu efect de seră sunt, în același timp, și surse de poluanți locali cu efect direct și imediat asupra sănătății publice din orașe.
Mai crede că, pe termen mediu și lung este nevoie de o regândire a dezvoltării orașelor, pentru că avem nevoie de mai multă natură în orașe, demai mult spațiu verde.
E nevoie de regândire arhitectonică care să limiteze efectul de insula de căldură a orașului, de infrastructură de încălzire și distribuire a apei mult mai eficiente, de soluții verzi pentru mobilitatea urbană.
Îți recomandăm să citești și: