Casa Sacha Roman, superba vilă devenită spațiu cultural. Aici s-a instalat primul lift privat din București

Deși Bucureștiul este un amalgam de stiluri arhitecturale, poți încadra majoritatea clădirilor mai mult sau mai puțin într-un anumit curent. Câteva clădiri însă nu prea se potrivesc cu totul sub o singură definiție, acesta fiind cazul și pentru Casa Sacha Roman, una dintre cele mai frumoase și unice locuințe din Capitală. Unde să mai punem că aici s-a instalat și primul lift dintr-o reședință privată din întregul București?

Casa Sacha Roman, cunoscută astăzi sub numele de Casa Madrigal, este una dintre cele mai puțin standardizabile (dar extrem de instagramabile) reședințe private construite în Bucureștiul interbelic. Amplasată pe Aleea Dealul Mitropoliei nr. 11, în imediata vecinătate a ansamblului Patriarhiei Române, clădirea concentrează într-o formă arhitecturală unică ambiția culturală, rafinamentul eclectic și spiritul experimental al elitei urbane din anii ’20.

Casa Sacha Roman, o clădire-unicat în București

Povestea vilei a început în 1924, când clădirea a fost ridicată la comanda lui Sacha Roman (1885 – 1967), jurist, publicist și intelectual activ în viața culturală a Bucureștiului interbelic. Roman aparținea generației de oameni înstăriți care nu urmăreau exclusiv confortul domestic, ci și reprezentativitatea culturală a locuinței, casa fiind o extensie a identității și statutului social.

Bănuim că nici locația casei nu a fost aleasă la întâmplare. Dealul Mitropoliei avea în perioada interbelică o încărcătură simbolică majoră, fiind perceput drept un loc ce reprezenta tradiția, religia și identitatea reală a Bucureștiului. Proiectul este semnat de arhitectul Alfred Popper (1874 – 1946), personalitate importantă a arhitecturii bucureștene de început de secol XX.

Casa Sacha Roman nu poate fi încadrată într-un singur stil. Ea este un exemplu remarcabil de eclectism controlat, combinând influențe diverse într-un ansamblu coerent. Astfel, stilul neoromânesc este prezent prin referințe la arhitectura brâncovenească, proporțiile elementelor sunt specifice stilului bizantin, masivitatea și turnurile provin din arhitectura culelor oltenești, în timp ce pereții de cărămidă aparentă fac referire directă la Palatul Mogoșoaia. Ce rezultă nu e un amalgam sau vreo copie, ci este o dovadă clară a maturității de care dădea dovadă arhitectura românească în perioada interbelică.

Astfel, proporțiile, acoperișurile cu pante și înălțimi diferite, turnul de belvedere și încadrarea clădirii în panta naturală a dealului conferă un aer de reședință-fortăreață în mijlocul Bucureștiului, o altă dovadă a unicității acestui imobil.

Primul lift dintr-o locuință privată bucureșteană

Un detaliu special legat de Casa Sacha Roman este acela că este considerată prima locuință privată din București care ar fi beneficiat de lift instalat. Astfel, vorbim despre încă un element care sugerează modernitatea și confortul pe care Sacha Roman le dorea în locuința sa, condiții care denotă luxul și după standardele de azi.

Desigur, locuința a suferit și modificări, cele mai notabile în 1931, când zona Dealului Mitropoliei a trecut printr-un proces de sistematizare urbană, care a implicat săpături și modificări de nivel. Astfel, atunci a apărut și scara de acces către casă și s-a adaptat intrarea în clădire de la stradă.

După perioada comunistă și schimbările de proprietate, clădirea a intrat într-o nouă etapă a existenței sale. Astăzi, ea funcționează ca sediu și spațiu cultural asociat Corul Național de Cameră Madrigal – Marin Constantin, una dintre cele mai prestigioase instituții muzicale din România, fondată de Marin Constantin.

În prezent, din această calitate, vila a devenit cunoscută publicului sub numele de Casa Madrigal. Aici sunt organizate expoziții, concerte, evenimente culturale și educaționale, iar imobilul este integrat în proiecte precum Cantus Mundi.