Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han

20 iul. 2022
6501 Afișari
Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han

Există în București o casă cu o istorie foarte însemnată. O operă de artă în sine realizată de cel care a înfrumusețat-o și a locuit-o timp de 40 de ani, pictorul Gheorghe Tattarescu. O casă veche, de secol XIX, unică: singura reședință particulară din București construită în formă de han, care se mai păstrează astăzi. O clădire atipică, cu etaj construit din lemn, stingheră în mijlocul betoanelor din centrul Bucureștilor. Este casa care transmite imaginea creației lui Gheorghe Tattarescu, de la tavanele pictate la pereții panotați cu imitație de marmură. Astăzi, la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat salvării patrimoniului orașului, aflați când se vor întoarce operele lui Tattarescu în casa în care, multe dintre ele, au fost create. 1294 de piese (155 lucrări de pictură, 613 de grafică, 160 de sculptură și artă decorativă și 366 documente și cărți) –Colecția Tattarescu– așteaptă să fie din nou expuse în ceea ce va fi Muzeul Gheorghe Tattarescu.

pictura, tattarescu
Gheorghe Tattarescu, Magdalena. Foto credit MMB.

 Muzeul a fost afectat de cutremurul din 1977, a fost închis apoi pentru o perioadă, funcționând, după redeschidere, cu scurte intermitențe pentru diverse reparații, până în 1993.

Părinții lui Gheorghe Tattarescu au murit de ciumă; la 9 ani, pictorul a învățat secretele meseriei de „zugrav de subțire” de la unchiul său

Clădirea Gheorghe Tattarescu a fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice în anul 1954 și este cea mai veche casă memorială din patrimoniul Muzeului Municipiului București. Muzeul a fost închis pentru o vreme după cutremurul din anul 1977, iar după 1993 a devenit depozit și pentru patrimoniul Pinacotecii Municipiului București. Colecția Gheorghe Tattarescu conține un bogat patrimoniu de pictură, grafică (compoziții, portrete, desene), mobilier de epocă, obiecte personale, precum și un bogat fond documentar. Casa Tattarescu se află pe lista de restaurări urgente a MMB și, sperăm că și a administrației.

casa, tattarescu
Intrarea in curtea interioara a Casei Tattarescu se face printr-un gang. Arhitectura clădirii aminteste de vechile hanurile orientale din Bucuresti. Foto credit Cristian Oeffner Oprea, MMB.

casa, tattarescu

Gheorghe Tattarescu s-a născut în anul 1818 în satul Tătari din Județul Buzău; părinții săi au murit de ciumă. „Zugrav de subțire”, adică pictor de biserici, învață tehnica de la unchiul său, la vârsta de 9 ani. Ne-a lăsat moștenire 58 de biserici și mănăstiri pictate, fiind cel mai prolific pictor religios din țară. Printre ele: Biserica Enei – demolată de Ceaușescu după cutremurul din 1977; se afla vis a vis de Intercontinental – Colțea, Zlătari, Sfântul Spiridon, Olteni, Catedrala Mitropolitană din Iași, Mănăstirea Căldărușani, Biserica Krețulescu. Cât despre pictura sa de șevalet, cu siguranță că până și copiii recunosc, de pildă, faimosul portret al lui Nicolae Bălcescu, realizat de Tattarescu la Paris.

gheorghe, tattarescu
Gheorghe Tattarescu, Portretul lui Nicolae Bălcescu. Foto credit MMB.

Gheorghe Tattarescu, cel mai prolific pictor de biserici și fondator al Școlii de Belle-Arte din București, alături de Theodor Aman

În luna mai a anului 1855, Gheorghe Tattarescu cumpără o casă pe strada Domnița Anastasia, fostă Belvedere, în Mahalaua Gorganului. Abia se întorsese de la studii, de la Roma; între anii 1845-1851 Tattarescu a fost bursier al statului la Academia San Luca.

Zugrav de subțire, profesor, fondator al Școlii Naționale de Arte Frumoase, nume de prim rang în pictura națională și în iconografie, pașoptist însuflețit de mari idei de renaștere națională, Gheorghe Tattarescu și-a făcut din casă atelier, dar și loc de reprezentare. În această casă veneau Nicolae Grigorescu, Constantin Lecca, Theodor Aman, Karl Storck, Frederic Storck, C-tin Esarcu, dar și elevii săi de la Școala de Belle-Arte, G.D. Mirea sau Luchian.

casa, tattarescu

pictura, tattarescu
Gheorghe Tattarescu, cel mai prolific si mai insemnat pictor de biserici. In imagine Sfântul Dumitru. Foto credit MMB.

Arhitectura casei Gheorghe Tattarescu amintește de vechile hanuri orientale

Casa Tattarescu este singurul muzeu care-și păstrează înfățișarea deosebită prin arhitectura care amintește de vechile hanuri orientale, chiar în mijlocul unui oraș în plină înflorire, căminul primului pictor modern român de acum 100 de ani; un atelier modest, poate primul atelier al unui pictor român în București”, mărturisire făcută în anul în 1970 de Georgeta Werthaimer-Ghika, nepoata lui Gheorghe Tattarescu și prima muzeografă a instituției.

Georgeta Werthaimer-Ghika, nepoata lui Gheorghe Tattarescu și prima muzeografă a instituției. Foto credit MMB.
Casa tattarescu
Casa Tattarescu, Foto credit Cristian Oeffner Oprea, MMB.
CASA, TATTARESCU
Muzeul Tattarescu in anii ’50. Foto credit MMB.
Casa Tattarescu, Foto credit Cristian Oeffner Oprea, MMB.

Casa se afla pe Podul de Pământ, așa cum se numeau străzile nepodite cu scânduri de lemn, ci bătute la mai cu pământ, moloz, piatră și cărămidă pisată”

Între timp au trecut 200 de ani și casa Tattarescu rămâne în picioare, cu istoria ei extraordinară, vizibilă, palpabilă. Din stradă nu vezi prea multe; abia când ajungi în curtea interioară descoperi o clădire care amintește prin arhitectura ei de Hanul lui Manuc. Proprietatea a fost cumpărată de Tattarescu cu 1231 de galbeni de la Colonelul Alecu și de la maiorul Theodor, „frații Popești”‘, la care i-a mai adăugat 4 stânjeni și 4 palme de loc, cumpărați cu 300 de galbeni. „Casa se afla pe Podul de pământ, așa cum se numeau străzile nepodite cu scânduri de lemn, ci bătute la mai cu pământ, moloz, piatră și cărămidă pisată. Strada Podul de pământ o putem reconstitui astăzi prin Calea Plevnei, coborând către Piața Mihail Kogălniceanu și de acolo pe Bulevardul Elisabeta, continuând cu strada Domnița Anastasia. S-a mai numit o vreme Belvedere și Dobrogreanu Gherea”, Rodica Ion, Revista de Artă și Istoria Artei, „File din istoria Casei Memoriale Gheorghe Tattarescu-Primul atelier de pictor din București”, Editura MMB, 2019.

Interior Casa Tattarescu cu pictura maestrului. Foto credit Cristian Oeffner Oprea, MMB.
tavan, casa, tattarescu
Casa Tattarescu in prezent. Clădirea va fi consolidata si restauratâ/ Foto credit Cristian Oeffner Oprea, MMB.

Casa Tattarescu, primul atelier de pictor din București deschis în centrul orașului

Indiferent de numele purtat de stradă și de dinamica infrastructurilor urbanistice în timp, casa lui Tattarescu a fost mereu bine amplasată, în centrul Bucureștiului, aproape de tot ce este interesant în viața publică, de la piețe și târgoveți, la teatre și grădini ori promenade”, muzeograf Rodica Ion, Revista de Artă și Istoria Artei, Editura MMB, 2019.

Casa a fost donată statului român de nepoata lui Gheorghe Tattarescu, după instaurarea comunismului, cu condiția să locuiască în ea până la sfârșit

Din exterior, clădirea își ascunde secretele. Apoi intri pe un hol îngust care se deschide într-o mare curte și descoperi o reședință cu ambele etaje făcute din lemn, cum erau pe vremuri casele de negustori din București. O scară impunătoare duce la etajul I unde se afla sala de oaspeți, pentru ceremonii și serbări. În prezent în încăpere se mai păstrează plafonul cu pictura inspirată de arta italiană de secol XVII-XVIII. Tavanul a fost conceput ca punct central al locuinței. Se mai păstrează, de asemenea, sobele de teracotă, ușile și scara din fier forjat, astăzi ruginită. Clădirea a fost donată statului român în anul 1951 de nepoata pictorului, iar din anul 1953 a devenit muzeu. Tot ceea ce este realizat de mâna lui Tătărescu există și transmite, într-un fel, prezența și amprenta pictorului, peste sute de ani.

Casa Tattarescu in prezent. Foto credit Cristian Oeffner Oprea, MMB.

Tavanul casei Tattarescu in prezent. Foto credit MMB.

În timpul comunismului, o parte din casă a fost muzeu, iar în alte încăperi au locuit tovarășii care primeau repartiție

Rodica Ion, muzeograf: „Tattarescu pictează casa scării, pereții antreului și tavanul salonului cu personaje alegorice (…) Casa scării are pereții panotați cu o imitație de marmură, executată în tehnică ulei pe un glet subțire de ipsos, ca și holul care a fost pictat cu teme pompeiene. Decorația picturală este executată în genul decorațiilor din epoca respectivă, atât ca gândire compozițională, cât și ca cromatică, aliniindu-se esteticii specifice mijlocului de secol nouăsprezece. Pe un fond colorat cu roșu închis, din păcate repictat grosier de-a lungul timpului, în antreu regăsim personajele alegorice Primăvara, Vara, Toamna și Iarna, reprezentate prin îngerași-putti în diverse posturi dansante și fiind sumar acoperiți cu voaluri care plutesc în jurul lor. (…) Din muzeu au fost folosite doar opt săli de expunere la etaj și un mic depozit, restul încăperilor fiind repartizare ca spațiu de locuit, conform legii spațiului locativ, mai multor persoane fără legătură cu activitatea muzeului”, Revista de Artă și Istoria Artei, Editura MMB, 2019.

Ingerasii pictati de Tattarescu in casa sa. Foto credit Cristian Oeffner Oprea. MMB.
Gheorghe Tattarescu, Renasterea României. Foto credit MMB.

B365. ro: Când vor începe lucrările de consolidare și restaurare?

Angelica Iacob, Șef Secție Artă, MMB: „În acest moment sperăm să primim din partea autorităților răspunsul final legat de finanțarea consolidării și restaurării clădirii, care a fost inclusă, în calitatea sa de obiectiv cultural important pentru București, pe lista PNRR. După obținerea acordului comisiei care avizează obiectivele propuse va putea începe șantierul de consolidare și restaurare. Între timp, colegii noștri lucreză la cercetarea și restaurarea obiectelor de patrimoniu, dar și pentru punerea în valoare a unor obiecte în cadrul unor expoziții temporare, prin conferințe, prezentări, publicații”.

angelica, iacob
Angelica Iacob, Șef Secție Artă, MMB. Foto credit Christopher Wood.

Procedura pentru consolidarea și restaurarea Muzeului Gheorghe Tattarescu a fost inițiată de MMB în anul 2017

Angelica Iacob, Șef Secție Artă, MMB : „Discutăm despre un artist foarte important pentru istoria artei românești și pentru educația artistică din România. Este cel care, împreună cu Theodor Aman, a înființat Școala de Belle-Arte din București; în calitatea sa de profesor a contribuit la formarea unor întregi generații de artiști. În anul 2017 s-a demarat procedura de obținere a tuturor aprobărilor necesare pentru consolidarea și restaurarea clădirii și obiectele din colecție au fost mutate. Colecția Muzeului Tattarescu este de atunci depozitată în condiții optime într-un depozit al MMB; între timp cercetăm operele de artă și le valorificăm prin expoziții temporare, publicații, conferințe, informații și fotografii prezentate pe paginile de socializare. Există, în plus, o strategie foarte clară de restaurare a lucrărilor care vor fi expuse. Discutăm despre un patrimoniu generos și diversificat. Atunci când ne gândim la maestrul Gheorghe Tattarescu, avem perspectiva artei religioase, dar și a lucrărilor de pictură și de grafică realizate. Amintesc faptul că MMB a publicat, de la închiderea muzeului pentru public, atât Repertoriul pictură al colecției, cât și Repertoriul de grafică”.

Gheorghe Tattarescu, Autoportret. Foto credit MMB.

Proiectul muzeal Gheorghe Tattarescu va dinamic, modern, atractiv, potrivit vremurilor noastre”

B365.ro: Cum va arăta acest proiect muzeal? Va fi demn de un muzeu al secolului al XXI-lea?

Angelica Iacob, Șef Secție Artă, MMB: „Proiectăm un muzeu dinamic, atractiv, în care operele de artă să fie puse în context, să aibă suficiente informații, în așa fel încât iubitorii de artă să afle detalii despre artist, despre călătoriile de studiu pe care le-a făcut, despre activitatea didactică pe care a avut-o. Vom avea intervenții făcute cu ajutorul noilor tehnologii, așa cum am făcut și în alte muzee din București, pentru că este important să avem un mediu digital care să ne permită să punem în valoare obiectele de patrimoniu. În plus, vom avea și intervenții temporare, în așa fel încât să dezvăluim în fiecare an alte aspecte inedite legate de creația lui Tattarescu”.

Angelica Iacob, Șef Secție Artă, MMB: „Ideea de a organiza expoziții tematice care să completeze expunerea permanentă ne oferă ocazia să cercetăm o anumită parte din patrimoniu și să invităm publicul să admire lucrări care în mod obișnuit sunt păstrate în depozit. Abordarea are deja succes în rândul iubitorilor de artă: avem astfel de expoziții la Muzeul Theodor Aman, la Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck și la Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei. Avem astfel de inițiative și cu obiectele din colecția Muzeului Gheorghe Tattarescu. În ultimii ani, specialiștii noștri au organizat mai multe expoziții cu opere semnate de Tattarescu. Astfel, chiar dacă muzeul este închis pentru public, patrimoniul este valorificat prin expoziții deschise la Palatul Suțu. Inedită a fost, de exemplu, în anul 2020, prezentarea studiilor de perspectivă ale artistului, într-o expoziție cu lucrări necunoscute sau foarte puțin cunoscute, reprezentative pentru perioada studiilor sale la Academia San Luca din Roma, Italia (1845 – 1851). Și expozițiile anuale organizate la Palatul Suțu în special cu opere din Pinacoteca București au inclus selecții reprezentative de lucrări din patrimoniul Muzeului Tattarescu, cum ar fi „De la anatomia artistică la opera finită” (2020-2021) sau „Orient versus Occident” (inaugurată în decembrie anul trecut, această expoziție poate fi vizitată până la data de 28 august 2022).

Gheorghe Tattarescu, Femeie tânără cu salbă. Foto credit MMB.

Chiar dacă nu pare foarte complicat să prezinți o selecție de opere de artă, totuși nu este atât de ușor să realizezi un muzeu modern”

B365.ro: Este greu să faci un proiect muzeal? De ce ai nevoie?

Gheorghe Tattarescu, Istoria desenului. Foto credit MMB.

Angelica Iacob, Șef Secție Artă, MMB: „Chiar dacă nu pare foarte complicat să prezinți o selecție de opere de artă, totuși nu este atât de ușor. Este o muncă în echipă; este foarte important să ai specialiști bine pregătiți, pe care să te poți baza, dar și colaboratori responsabili. Pentru că un astfel de demers trebuie să concentreze mai multe energii, în așa fel încât să poată fi finalizat cu succes­. În momentul acesta clădirea este eliberată și așteptăm demararea procedurilor de consolidare și restaurare. Între timp, noi dezvoltăm proiectul expozițional. Apoi va fi nevoie de amenajarea spațiului, astfel încât acesta care să fie adecvat proiectului propus. Vom lucra îndeaproape cu echipele de arhitecți pentru a concepe circuitul parcurs și felul în care vor arăta sălile; se vor face simulări pentru a ști exact cum vor fi poziționate obiectele de artă, mobilierul ș.a. Sigur, starea de conservare a pieselor este verificată permanent și, după cum spuneam, avem o strategie de restaurare a lucrărilor care necesită intervenții”.

B365.ro: Care este ultima veste de la PMB?

Angelica Iacob, Șef Secție Artă, MMB: „Am parcurs toți pașii, am primit toate aprobările și autorizațiile necesare și considerăm că este important faptul că avem clădirea inclusă pe această listă a monumentelor care au urgent nevoie de intervenție. Acum așteptăm decizia finală și suntem convinși că vom primi o veste bună. Așteptăm cu nerăbdare”.

Gheorghe Tattarescu așteaptă. Mai jos, fotografie document istoric, Gheorghe Tattarescu la fereastra casei sale, anul 1894. 

tattarescu

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază

 

 

Cookies